În urma aprofundării calculelor, Institutul Național de Statistică a reașezat minimal în sus PIB-ul pentru fiecare dintre primele două trimestre din acest an. Deși au rămas în teritoriul negativ ( de unde a apărut și denumirea de ”recesiune tehnică”), valorile de creștere economică ajustate sezonier în raport trimestrul precedent au urcat de la -0,2% pentru primul, sfert al anului în curs și -1,0% pentru cel de al doilea (varianta provizorie inițială) la -0,1% și, respectiv -0,9%.
Explicația constă în apariția unui spor de 1.724,8 milioane lei localizat integral în trimestrul al doilea, în urma revizuirii curente, corelate cu implementarea unor modificări metodologice (impuse prin rezervele exprimate de Comisia Europeană cu privire la fiabilitatea, comparabilitatea și sfera de cuprindere a Venitului Național Brut al României) și cu introducerea noii metodologii de conturi naționale SEC 2010.
Practic, din recalcularea curentă ar fi reieșit o valoare mai mică cu o jumătate de procent a PIB pentru truimestrul al doilea al anului în curs, care a fost anulată de introducerea prevederilor din noua metodologie SEC 2010. Sporul de 1,1% în termeni nominali a fost obținut în urma extinderii sferei de cuprindere a activităților incluse în calcul ( rămâne să ne spună INS și care ar fi această extindere a sferei de cuprindere, inclusă în comunicat sub denumirea de ”exhaustivitate” a VNB).
Interesant este că valorile de creștere a PIB în trimestrul al doilea în raport cu același trimestru al anului precedent au rămas neschimbate față de varianta provizorie inițială, respectiv 1,2% în serie brută și 1,5% în serie ajustată sezonier. Fapt valabil și pentru primul trimestru (+3,9% brut și +3,7% ajustat sezonier) și pentru semestrul unu (+2,4% brut și +2,6% ajustat sezonier, valoarea pentru uzul Eurostat).
Explicația constă în reașezările simetrice de tipul celor dintre tranzacțiile imobiliare, a căror contribușie la creșterea economică a urcat de la 0,1% la 0,3% în urma modificării volumului de activitate cu +1,8%, simultan cu diminuarea contribuției impozitelor nete pe produs de la +0,9% la +0,7%, urmare a reducerii volumului de impozite pe produs colectate cu 1,5%.
Reașezări de acest tip s-au produs și la calcularea definitivă a PIB pe 2012 ( procedura impune o valoare de creștere economică semidefinitivă după un an și ”baterea în cuie” a rezultatului de-abia după doi ani).
Rezultatul a rămas un avans de 0,6% pe care îl știam deja din statistici dar modificările din interiorul formării PIB au fost deosebit de ample:
- industria nu a scăzut cu doar 1,2% cum se știa ci cu 7% iar efectul pe rezultatul de creștere a PIB a fost de -2,1% și nu de -0,4% cum se credea anterior
- construcțiile nu au tras în sus rezultatul ci l-au diminuat marginal ( de la +0,2% influență s-a ajuns la -0,1% influență), urmare a reevaluării în jos cu trei procente a volumului de activitate
- informațiile și comunicațiile se află într-o situație similară ( de la +0,2% la -0,3%), urmare a revizuirii în jos cu -13,3% a volumului de activitate
- sectorul public (administrație, apărare, învățământ, sănătate etc.) a trecut și el ca efect pe PIB de la +0,1% la -0,3%, după reducerea cu 3,6% a prestațiilor
- comerțul a venit să acopere aceste reașezări, cu o contribuție de +3,8% la creșterea PIB în loc de +1,0% anterior, după ce volumul de activitate a urcat masiv de la +108,7% la +133,0% în raport cu anul precedent
Pe partea de utilizare a PIB, consumul final efectiv total a scăzut de +1,5% în varianta semidefinitivă la +1,1% în forma definitivă iar formarea brută de capital fix s-a dus de la un rezonabil +3,8% la doar +0,1% și contribuție nulă la evoluția PIB.
Compensarea care a permis păstrarea neschimbată (din pură coincidență) a rezultatului de creștere economică la +0,6% a venit din majorarea exportului net de bunuri și servicii. A cărui influență în creșterea PIB s-a dus, pe sistem Radio Erevan de la -0,5% la +1,1% și a fost decisivă pentru rezultatul pozitiv final.
Mai exact, în varianta definitivă a PIB am exportat mai mult decât se știa (exportul net a urcat de la 98,5% la 101,0% față de anul anterior) și am importat mai puțin (de la 99,8%, s-a stabilit că s-a ajuns la doar 98,2% față de anul anterior). Dar asta cu prețuri mai mici la export ( deflator modificat de la 108,6% la 106,1%) și cu prețuri mai mari la import (deflator modificat de la 105,6% la 107,3%).
Așadar, per total, cantitatea din rezultatele comunicate de statistica oficială a rămas neschimbată dar calitatea creșterii economice s-a deteriorat vizibil față de ceea ce știam anterior. Una este să ai industrie ( revizuită ca pondere în formarea PIB de la 28,2% la 24,4%), construcții sau comunicații și alta să te dezvolți preponderent prin comerț (de la 11,7% la 17,3% pondere în PIB).
