România figurează cu un PIB/locuitor exprimat în echivalent euro de 70% față de media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru anul 2019 (rezultatul economic se recalculează periodic și rămâne definitiv de-abia după doi ani de la materializarea lui).
Toate cele patru macroregiuni ale țării noastre au reușit să aibă un nivel de trai de măcar jumătate din media calculată statistic la nivelul UE, ținând cont de rezultatul economic și de nivelul prețurilor. Beneficiind de un rezultat impresionant pentru regiunea Capitalei (160% la București-Ilfov), Macroregiunea Trei a depășit deja media europeană.
De reținut, însă, patru dintre cele opt regiuni, Nord-Est (44%), Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia (54%) și Sud-Est (58%) se află sub pragul de 60% din media UE. Decalajul dintre regiunea capitalei și cele șase județe din Moldova care constituie regiunea Nord-Est este de 3,6 la 1, adică similar cu cel dintre City-ul londonez și București.
Mai mult, insula de prosperitate din Capitala României se află într-o mare de sărăcie relativă. Constituită din celelalte trei regiuni cu PIB-ul cel mai scăzut prin raportarea la nivelul european.
(Citiți și:””T Zero” – avem doar 3 ani la dispoziție să ne înscriem ca jucători în economia viitorului post-Covid / Cover, sumar, titluri – au apărut CRONICILE 91”)
Ceea ce ar trebui să ridice serioase semne de întrebare în privința distribuirii rezultatului economic în teritoriu.
Notă metodologică
Motivul pentru care apărem în aceleași statistici europene la nivelul de 70% din media UE ca nivel de trai exprimat sintetic drept PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard ( pps) este nivelul mult mai redus al prețurilor, situat la circa 54% din media UE. Cu alte cuvinte, este CA ȘI CUM am avea venituri aproape duble în euro DACĂ am achita prețurile la mărfuri și servicii la nivelul mediu din UE.
(Citiți și: ”CRONICILE Curs de guvernare – Istoria de până la 80% din media UE)
Pentru referință, menționăm că București-Ilfov se află, cu cele 160%, peste regiuni europene ce includ capitalele unor țări mult mai dezvoltate, precum Lisabona (103%), Roma (110%), Berlin (123%), Helsinki (144%) sau Viena (149%). Foarte aproape de Stockholm (166%) sau Paris (177%).
Fenomenul de concentrare a prosperității în regiunea cea mai importantă a țării nu este, însă, unul specific doar României, fiind regăsit exact la același nivel în Polonia (Varșovia 160%), ceva mai mult în Slovacia (Bratislava 162%) sau, recordul în materie, Praga (205%). Cu toate acestea, diferențele marcate dintre estul și vestul țării noastre, precum și adevărata falie care separă Capitala de provincie ar trebui atenuate.
3 răspunsuri
Asa de sus este situat Bucurestiul incât restul țării trebuie să-i plătească gigacaloria si metroul, ca la milogi.
Asta după ce Marii Contribuabili din țară sunt considerați fiscal ca și cum ar fi toți in București. Smecherie tipic valahă.
Marii Contribuabili sunt evidentiati separat .
Si Bucurestiul primeste de la buget cca 16% din ce da .
Insa cu pvestea ca cum Marii Contribuabili sunt vasati la Buuicuresti pana si vasluienii se plang ca dau pomana „capitalistilor”
Baga la cap – Bucurestiul, are titusi peste 2 milioane de locuitori
Ar fi insa interesanta si i staistica in Bucuresti.
Cati sunt pe undeva sub nivelel european….