PIB 2022, majorat cu peste 40 mld. lei de CNSP, creșterea redusă la 4,6%
sâmbătă

27 noiembrie, 2021

PIB 2022, majorat cu peste 40 miliarde lei de prognoza oficială, dar creșterea redusă la 4,6%. Observații

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 noiembrie, 2021

Estimarea pentru PIB 2021 a fost majorată pentru a treia oară consecutiv în prognoza de toamnă a Comisia Naționale de profil, la valoarea de 1.190,3 miliarde lei în termeni nominali. Cu toate acestea, creșterea calculată în termeni reali a păstrat nivelul de 7% anunțat anterior. Aceste cifre ar urma să constituie referința pentru indicatorii macroeconimici raportați la PIB pe anul în curs și punctul de plecare pentru construcția bugetului pe 2022.

Reamintim că, de la un rezultat economic de 1.116,8 miliarde lei din februarie, se trecuse la 1.142,9 miliarde lei în aprilie și 1.174,9 miliarde lei în august. De reținut, din combinația între creșterea cu circa 15 miliarde lei la numărător și păstrarea deficitului bugetar de 7,13% din PIB ar permite un spațiu suplimentar pentru deficit bugetar de 1,1 miliarde lei. Încadrarea în minusul de 83,8 miliarde lei stabilit la rectificarea recentă ar conduce la un nivel de 7,03% din PIB.

Din perspectiva fezabilității PIB 2022, majorat încă și mai substanțial față de prognoza anterioară (de la 1.276,7 la 1.317,3 miliarde lei, adică peste 40 miliarde lei în plus), trebuie remarcată majorarea deflatorului utilizat pentru trecerea în prețurile perioadei de bază de la 5,4% în anul acesta la 5,8% în anul viitor, ca urmare a unei inflații medii în creștere. Ceea ce a condus la o diminuare rezultatului avut în vedere la prognoza anterioară de la 4,9% la 4,6%.

Valoarea adăugată brută pe sectoare economice în 2022 față de nivelul prepandemie


Din evoluția pe sectoare la formarea de valoare adăugată brută (VAB) între anii 2020 și 2022, se poate observa că revenirea industriei la nivelul prepandemie ar urma să se facă marginal (+0,5%) de-abia anul viitor (deocamdată producția lunară se luptă să treacă de rezultatele din 2016 – 2017, în contextul în care nivelul din 2019 a fost SUB cel din 2018).

Agricultura va recupera, în estimarea CNSP, încă din acest an (+0,8%), reculul considerabil din 2020, avansul urmând să urce spre patru procente în 2022 față de 2019. Surprinzător, prognoza pentru sectorul construcțiilor a fost redusă drastic, de la 6,1% în varianta prezentată în luna august la doar +0,2% pentru cea curentă. Ceea ce conduce la ideea unui declin pronunțat spre finalul anului și o amânare a creșterii robuste pentru 2022 (+9%).

De reținut, creșterea PIB între 2020 și 2022 ar urma să fie, în premieră după mai mulți ani, peste cea a consumului final (7,6% față de 6,8%, cu o diferență de un punct procentual mai puțin în sectorul guvernamental decât în cel privat pe partea de consum). Explicația este încercarea de a ne îndrepta spre echilibru în plan bugetar, ținta fiind de încadrare în marja de -3% din PIB după anul 2024, de la -9,4% din PIB (metodologie europeană) în 2020.

Creșterea salariul real, „amortizată” sub cea a PIB

În context, salariul real (câștigul salarial ajustat cu majorarea prețurilor), va trece sub avansul PIB până în anul 2023, deși va rămâne ceva mai mare per total pentru intervalul de patru ani 2019 – 2023. Practic, continuarea majorării veniturilor în primul an al pandemiei pe contrasens cu rezultatul economic va fi „amortizată” aproape complet pe parcursul a trei ani, cea mai mare discrepanță fiind în anul curent.


De remarcat, evoluția inflației va fi una inversă, de la creștere anul acesta (7,7% estimarea CNSP pentru finalul de an – peste cea a BNR, de 7,5% -, mult peste media anuală de 5%) pe traiectorie de scădere anul viitor (4,7% la final de an – mult mai optimistă decât cea a BNR, de 5,9% – dar semnificativ sub nivelul prevăzut de CNSP, de 6,5%, drept medie anuală).

Dezechilibrele externe, majorate

Din păcate, din perspectiva dezechilibrului de cont curent și al schimburilor comerciale cronic deficitare, prognoza CNSP nu arată deloc bine. Edificator, ritmurile de creștere avute în vedere sunt mai mici la export decât la import ÎN FIECARE AN, iar diferența dintre ele chiar expandează înapoi după anul 2023 (de la 0,7 puncte procentuale la 1 pp) pe segmentul combinat de bunuri și servicii, care constituie partea covârșitoare a fluxurilor financiare cu exteriorul.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Mai îngrijorător, din vară și până în toamnă, CNSP a modificat puternic în creștere soldul negativ al balanței comerciale, începând chiar cu acest an, pentru care estimarea de -20.872 milioane euro a fost schimbată cu -23.541 milioane euro, adică aproape 2,7 miliarde euro în plus. Raportat la PIB, modificarea ce implică o adâncire a dezechilibrului extern este de exact un punct procentual de la -8,73% din PIB la -9,73% din noul PIB.

Punct procentual care se va transmite în perspectivă cu efect pe soldul contului curent. Pe care îl prezentăm sintetic cu noile estimări prin raportarea la rezultatul economic. Și cu precizarea că nu avem, practic, șanse pe termen mediu de a mai reintra în cerințele curente de echilibru pentru adoptarea euro, dacă privim reașezarea în timp valorilor prognozate spre limita de -4% cerută prin tabloul de bord european.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr