Peste 20 de organizații nonguvernamentale i-au trimis președintelui Klaus Iohannis o solicitare în care îi cer să sesizeze Comisia de la Veneția și să ceară opinia acestui organism internațional în legătură cu trei decizii ale Curții Constituționale.
Cele trei decizii controversate:
- Decizia nr. 396/06.06.2017, prin care CCR impune Parlamentului să legifereze un prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu
- Hotărârea CCR 1/22.06.2017 privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente, conform căreia se publică doar cele aprobate de președintele CCR, Valer Dorneanu. Regula este contrară practicii europene și unei recomandări a Comisiei de la Veneția
- Decizia nr. 277/21.07.2017, care stabilește un drept exclusiv al CCR de a se pronunța direct asupra hotărârilor judecătorești supuse revizuirii în condițiile art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă
Ei îi mai cer șefului statului o poziție publică „privind pericolul grav la adresa independenței justiției și luptei anticorupție, precum și la poziția României în Uniunea Europeană, pe care îl reprezintă” unele propuneri ale coaliției majoritare:
- proiectul de lege anunțat la 23 august 2017 de către Ministrul Justiției, care introduce mai multe modificări în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
- inițiativa legislativă parlamentară depusă de Președintele Senatului pentru modificarea Legii nr. 303 din 28 iunie 2004, republicată, care modifică procedura de numire a procurorilor generali, adjuncților acestora și procurorilor șefi de secții din PICCJ, DNA și DIICOT;
- alte propuneri legislative parlamentare de natură să împieteze asupra puterii judecătorești și asupra actului de justiție.
De asemenea, ONG-urile solicită înființarea la nivelul Președinției a unei Comisii pentru redactarea unui Cod electoral care să pornească un amplu proces de consultare publică cu partidele politice și societatea civilă pentru reforma legislației electorale, cu următoarele subiecte:
- a. Revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor;
- b. Eliminarea pragului electoral la alegerile locale pentru o cât mai bună reprezentare a comunităților locale;
- c. Scăderea numărului de semnături necesare partidelor și independenților care doresc să candideze (la orice tip de alegeri);
- d. Introducerea votului electronic la distanță pentru toate tipurile de alegeri, începând cu alegerile pentru Parlamentul European din 2019;
- e. Îmbunătățirea prevederilor legale privind votul prin corespondență, care s-a dovedit un eșec la alegerile parlamentare din 2016;
- f. Schimbarea modalității de finanțare a partidelor și a campaniilor electorale, astfel încât contribuțiile financiare (cotizații și donații) să se facă exclusiv prin metode de plată electronică, iar intrările și ieșirile de bani din conturile partidelor sau conturile de campanie să se publice în timp real, atât în timpul, cât și în afara campaniilor electorale;
- g. Legalizarea crowdfunding-ului pentru finanțarea campaniilor electorale.
Semnatarii apelului anunță că vor informa Comisia Europeană, partenerii din NATO și UE și Comisia de la Veneția cu privire la derapajele de la democrație și stat de drept ale unor instituții din România.
„Suntem la un pas de dezastru democratic și instituțional prin acapararea și subordonarea de către o putere politică autoritară și profund nedemocratică a instituțiilor independente ale statului. Rezultatele pe termen lung vor fi periclitarea bunăstării și libertății fiecărui cetățean român, pentru că acestea sunt indisolubil legate de integritatea publică, domnia legii și democrație”, spun reprezentanții celor 21 de ONG-uri, care anunță că vor ieși în stradă dacă problemele enumerate nu se vor rezolva.
