Judecătoarea CEDO Iulia Motoc (foto) face bilanțul acestei instituțieii din perspectiva cauzelor care privesc România. Potrivit unei postări pe Facebook, Iulia Motoc anunță: ”Cauzele românești pe rolul CEDO au scăzut, de la 7.500, la începutul anului, la sub 5.000 de cauze”.
”Dacă urmăm acest ritm, în 2022 putem spera ca România să nu mai fie a patra tara ca număr de cauze la CEDO”, transmite Iulia Motoc.
Cauzele soluționate s-au referit la subiecte foarte diferite: cele mai multe cauze pe rolul CEDO rămân cele legate de condițiile de detenție.
Între dosarele soluționate: Cedo a soluționat o cauza care referea la carantina pe durata stării de urgenta din 2020 considerând ca dispozițiile art 5, dreptul la libertate și securitate nu se aplica( Terhes v Romania).
In februarie 2021, CEDO a considerat că România nu a încălcat dreptul la un proces echitabil atunci când minuta unei decizii este semnata de cinci judecători și motivarea este redactata de magistratul asistent și presedintele ICCJ semnează în locul magistraților pensionati( Iancu c Romaniei). Același raționament a fost formulat de Curte în cauza repetitiva Dragnea c României, soluționată în noiembrie 2021.
România a fost condamnata de CEDO pentru lipsa unei investigații efective a incidentelor homofobe de la Muzeul Țăranului Roman din 2013( Accept c Romaniei), pentru obligația trangenderilor de a avea o operație pentru a fi recunoscuta schimbarea lor de gen( X și Y c Romaniei), pentru faptul ca nu au luat masurile necesare la punerea sub interdicție a persoanelor cu handicap psihic( N c Romaniei).
În sfârșit, au fost fost mai multe cazuri în care Curtea a soluționat problema echilibrului între libertatea de expresie și dreptul la viata privata. În una dintre ele care a avut ecou international, Ion Țiriac a pierdut cauza în fata Romaniei. La finalul anului, Cedo a considerat că instantele românești au respins pe buna dreptate înregistrarea unui partid comunist.
”Mulțumesc echipei românești la CEDO, juriștilor romani dar și asistentelor”, își încheie mesajul judecătorul român.
Iulia Antonella Motoc, Bianca Andrada Guţan şi Florin Streteanu au fost selectați în 2013, de o comisie interinstituțională de specialitate, pentru a fi propuși la funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea României.
Judecătorul român la CEDO a fost ales de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, dintre cei trei candidaţi propuşi de România.
Iulia Motoc a fost membru al Comitetului pentru Drepturile Omului. Este profesor universitar, a fost judecător la Curtea Constituțională a României între anii 2010 și 2013. Pe 18 decembrie 2013 a depus jurământul și a fost oficial desemnată judecător CEDO.
