„Dezamăgitoarea Românie” – Băsescu ar putea fi premier din 2014, după modelul Putin – The Economist. Într-un articol despre România, The economist trece în revistă blocajele din România şi nerealizările guvernului. Programul de reformă arată bine numai pe hârtie, dar el este întârziat, mai scrise publicaţia care vorbeşte şi de scandalurile politice care i-au afectat imaginea preşedintelui Băsescu. Publicaţia speculează că acesta ar putea reveni, după alegerile prezidenţiale din 2014, în poziţia de premier, după „stilul Putin”. (The Economist)
Pericolul superputerii Chinezeşti. China şi SUA sunt state rivale, dar asta nu însemană că trebuie să fie şi antagonice. La sfârşitul lui 2003 şi începutul lui 2004, liderii importanţi ai Chinei au început să studieze cu interes crescând dezvoltarea marilor puteri ale lumii – începând cu secolul 15, cine şi cum, care imperii şi în ce fel s-au născut şi au luptat pentru supremaţie. Şi-au pus întrebarea dacă va reuşi China să ocupe un loc important în ierarhia statelor lumii, fără a face uz de arme? De foarte multe ori, China şi-a reafirmat dorinţa de pace, investind în dezvoltarea economică, trasându-şi graniţele cu vecinii şi luând parte la eforturile ONU şi ale organizaţiilor internaţionale. Când Coreea de Nord a atacat o insulă a Coreei de Sud, luna trecută, China a încercat să-şi ţină-n frâu vecinul. Nu întotdeauna reuşeşte însă să-şi suprime pornirile agresive. N-a fost la fel de paşnică, de exemplu în martie, când Coreea de Nord a scufundat o navă sud-coreeană, ucigând 46 de marinari. Atunci n-a condamnat în niciun fel gestul nord-coreenilor. ( The Economist)
Cooperare franco-rusească în domeniul energiei. Grupul francez Alstom a semnat un contract în domeniul hidroelectric cu Rusia, în timpul vizitei la Moscova a prmeierului Francois Fillon. Au fost semnate circa 10 contracte cu companii ruseşti, prin care acestea vor putea intra pe piaţa strategică a energiei. Alstom ocupă deja 25% din piaţa hidroelectrică mondială. Au existat speculaţii că ar putea fi anunţată de la Kremlin reluarea unui proiect privind construcţia unei autostrăzi, în care să fie implicaţi francezii de la firma Vinci, dar nu a fost făcut deocamdată niciun anunţ în acest sens. Preşedintele rus Dimitri Medvedev a îngheţat planurile proiectului respectiv, în luna august, după protestele ecologiştilor, nemulţumiţi că drumul urma să treacă prin pădurea istorică Khimki de lângă Moscova. (BBC News)
Care e planul B în conflictul din Orientul Mijlociu? După ce SUA a reunţat la a mai încerca să-I determine pe israelieni să nu mai construiască în teritoriile coupate, care ar putea fi următorul pas în aceste negocieri? “Ştiu ce este America”, a spus Benjamin Netanyahu, pe atunci un politician din opoziţie, în 2002. “America este ceva care poate fi uşor mişcat. Mişcat în direcţia potrivită”. Şi în ultimeleluni, Netanyahu a dovedit că avea dreptate, după ce a reuşit să-l determine pe preşedintele Obama să nu mai ceară prelungirea acordului de îngheţare a construcţiilor în teritoriile palestiniene ocupate. SUA sperau ca încetarea lucrărilor pentru încă 90 de zile ar putea duce la reluarea dialogului de pace dintre israelieni şi palestinieni. Pentru palestinieni, construcţiile sunt o problemă esenţială, reprezentând un test important asupra dorinţei premierului Netanyahu de a se retrage din teritoriile ocupate. (Time)
Aliaţii au eşuat în demersul umanitar din Afganistan. Nu există progrese în privinţa împărţirii de ajutoare umanitare şi în privinţa protecţiei femeilor în faţa violenţei şi discriminării Americanii şi aliaţii lor din Afganistan nu au reuşit ce şi-au propus în acest scop, arată un raport al ONU. Accesul persoanelor care se ocupă de distribuirea ajutoarelor umanitare în sudul Afganistanului, unde forţele militare conduse de SUA încearcă să-I învingă pe talibanii insugenţi, nu s-a îmbunătăţit încă ci chiar s-a înrăutăţit în zonele unde conflictul s-a extins, spune asistentul secretarului general al ONU, Catherine Bragg. “Voluntarii nu au acces la aproape jumătate din ţară”, a spus coodonatoare adjunctă a campaniei umanitare într-un raport după o vizită făcută în provincia Kabul. (Bloomberg)
Automobilul regal britanic, atacat de studenţi. Maşina în care se aflau prinţul Charles şi ducesa de Cornwall a fost atacată în timpul masivelor proteste ale studenţilor din Londra. Tinerii şi-au exprimat, pe străzi, nemulţumirea faţă de aprobarea în Parlament a proiectului privind creşterea taxelor universitare. Un geam a fost spart, maşina a fost atacată cu vopsea, dar cuplul regal nu a fost rănit. Protestatrii s-au bătut cu poliţiştii în Piaţa Parlamentului, sute de manifestanţi fiind ţinuţi în frâu o perioadă de timp, pe podul Westminster, de către poliţişti. Un număr de 12 poliţişti şi 43 de protestatari au fost răniţi, 22 fiind arestaţi. Premierul David Cameron a declarat că este “şocant şi regretabil” că manifestanţii au atacat maşina prinţului Charles. Cuplul regal a ajuns însă în siguranţă, conform programului, la spectacolul spre care se îndreptau. (BBC News)
Acordul bilateral nuclear SUA-Rusia, insuficient. Pactul „Noul Start” privind armele strategice şi cele de distrugere în masă urmează a fi votat în curând în Senatul Statelor Unite. Tratatul bilateral se referă la ameninţările Războiului Rece, care, însă au cam trecut deja, dar nu se referă direct la probleme globale contemporane şi la ţări care reprezintă o ameninţare nucleară: Iran şi Coreea de Nord. Cuprinde, totuşi, prevederi legate de îmbunătăţirea metodelor de verificare, pe teren, prin inspecţii neaşteptate şi un schimb de date mai eficient. Senatul ar trebui să se grăbească să ratifice acest tratat, comentează Washington Post, pentru că, prin acest document ce va crea o cooperare între superputeri, administraţia Obama vrea să lanseze negocierile multilaterale privind controlul armelor, o chestiune devenită crucială în contextul viziunii preşedintelui american asupra „lumii fără arme nucleare”. (Washington Post)
Balcanii în UE. Balcanii de Vest reprezintă o regiune relativ mică, dar complexă, cu o vastă diversitate culturală şi religioasă. Ultimele două decenii au arătat că un astfel de mediu poate fi uşor deviat de la cursul său din cauza politicienilor naţionalişti, care doresc doar conflicte şi războaie. Acest lucru a avut un impact negativ asupra creşterii economice şi a standardului de viaţă al oamenilor din regiune. Provocările actuale, precum sistemul de guvernare în Bosnia şi Herţegovina, relaţiile fragile dintre Serbia şi Kosovo, problema numelui Macedoniei au aprins dezbaterile asupra integrării în Uniunea Europeană a acestei regiuni. Integrarea europeană a rămas sloganul favorit al tuturor partidelor şi premierilor din aceste ţări, pentru că s-a dovedit a aduce o poziţie politică atractivă şi aşteptări optimiste pentru viitor în rândul populaţiei. (EU Observer)
Urmărește-ne pe Google News
