luni

8 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 noiembrie, 2019

 

Profiturile raportate de companii la 9 luni din 2019 au fost afectate de distorsiunile induse de reglementările haotice, care au scumpit energia şi forţa de muncă în economie.


Aplicarea prevederilor OUG 114/2018 şi a OUG 19 / 2019 a redus profiturile primelor 9 luni din 2019 cu mai mult de jumătate de miliard de lei numai la bănci şi la marile companii energetice, potrivit rapoartelor acestora.

Taxa pe activele bancare a crescut deja costurile celor mai mari 5 bănci din sistem cu circa 375 de milioane de lei, sau cu 9,2% din profitul net total al acestora pe primele 9 luni ale anului.

Creşterea de 20 de ori a contribuţiei la veniturile Autorității din Energie (ANRE), plătite de companiile din domeniu, adaugă alte 140 de milioane de lei la pierderile suferite în urma „ordonanţelor lăcomiei, luând în calcul doar cifrele precizate de companiile listate la Bursă în rapoartele lor.

Operațiunile pe piața liberă au salvat profiturile energetice

Companiile energetice listate la Bursă  au înregistrat creşteri de profit pe primele 9 luni, faţă de perioada similară din 2018, în măsura în care au putut tranzacţiona pe piaţa rămasă liberă în România, inclusiv  energia importată la prețuri mai mici decât cele locale


Prețurile la gaze și electricitate pe segmentul de piață rămas liber după OUG114 au crescut, fiind deseori peste cele din import şi companiile au preferat să importe.

Romgaz (SNG), de pildă, a compensat pierderile din plafonarea preţului pentru populaţie (la 68 lei/MWh), inclusiv prin revânzarea gazelor importate pe piaţa internă la preţuri mai mari, şi uneori duble faţă de cele externe.

Raportul SNG la 9 luni spune că cifra de afaceri s-a majorat cu 10,1% față de perioada similară din 2018, „ca urmare a creșterii veniturilor din vânzarea gazelor naturale, atât din producția internă cât și cumpărate pentru revânzare (+12,92%)”.

Numai că tocmai vânzările gazelor proprii au fost supuse plafonării prețului, conform OUG 114, iar producția proprie a stagnat (+0,71%).

Nuclearelectrica (SNN) a profitat de scumpirea electricității până la de trei ori peste prețurile de pe piețele din țările cu care România este interconectată. România este importator net de energie….

Veniturile din exploatare ale SNN au crescut cu 15%, propulsate de creșterea cu 17% a prețului mediu ponderat al energiei electrice vândută în 9 luni din 2019 față de aceeași perioadă din 2018,deși cantități totale vîndute au fost mai mici cu 1%, potrivit raportului companiei.

Cazurile nefericite

O excepţie este Electrica (EL), care fiind cel mai mare furnizor de ultimă instanţă pentru populaţie (la preţ reglementat) a suferit cel mai mult de pe urma OUG 114 / 2018 şi a înregistrat un profit în scădere cu 49%.

Compania a recuperat în mod remarcabil pierderile de 41 de milioane de lei din primul trimestru și a ajuns la un profit de 161 de kilioane de lei la 30 septembrie.

„Prin tarifele aprobate de catre ANRE (Autoritatea din domeniu), preţul recunoscut pentru lunile ianuarie – februarie 2019 pe segmentul reglementat de furnizare nu acoperă preţul de achiziţie a energiei electrice efectiv realizat”, spune raportul Electrica.

Un caz special este cel al operatorilor magistralele naţionale de transport Transgaz (TGN) şi Transelectrica (TEL), care au avut profituri în scădere cu 25%.

Veniturile de exploatare ale Transgaz („înainte de activitatea de echilibrare”) au scăzut cu peste 35 de milioane de lei, ca urmare a reducerii tarifelor de tranport (volumetric), deşi cantitatea transportată a fost mai mare. Creşterea acesteia nu a acoperit decât 14,5 milioane de lei din influenţa negativă a scăderi tarifului acceptat de ANRE, potrivit raportului TGN.

În cazul Transelectrica, scumpirea energiei pe piața internă nu a fost acoperită de „creșterea veniturilor totale și a tarifului mediu pentru serviciul de transport” (stabilit de ANRE), spune raportul TEL.

Băncile au câștigat din dobânzile mai mari și din reducerea costurilor

Profitul net total al celor mai mari cinci bănci din România pe primele 9 luni din 2019 s-a ridicat la mai mult de 4,09 miliarde de lei, cu 4,9% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cele 5 concentrează  circa 80% din profitul total al 34 de bănci din România. Mare parte din restul de 20% revine sucursalei ING din București și CEC Bank.

Performanța este, totuși remarcabilă, pentru că în 2019 a fost aplicată taxa pe active impusă de OUG 114 / 2018 și corectată de OUG19/2019.

Profitul celor 5 a crescut cu nu mai puțin de 71% față de cel înregistrat pe primul semestru, inclusiv ca urmare a trecerii pe verde a BCR în Trimestrul 3.

Scăderea profiturilor BCR şi Raiffeisen Bank vine din provizioanele constituite de BCR şi Raiffeisen Bank pentru eventualele pierderi din litigiile cu Curtea de Conturi legate de primele acordate pentru băncile de locuințe.

BCR şi Raiffeisen Bank au provizionat cu circa 700 de milioane de lei eventualele pierderi din litigii, adică aproape dublul taxelor pe active plătite de cele 5 bănci, estimată la circa 375 de milioane de lei, în urma ponderării cu activele a taxei plătite de Banca Transilvania (TLV), de 90,5 milioane de lei, pentru primul semestru.

Banca Transilvania a calculat că, dacă s-ar înregistrat, potrporțional, efectul taxe pentru toată perioada de 9 luni, profitul net ar fi fost cu 57 de milioane de lei mai mic. Efectul întergului semestru 2 va afecta profitul pe tot anul 2019.

Totodată, băncile și-au redus raportul cost / venit până la 49,1% (BCR) și 46,8% (BRD).

Restul economiei se luptă cu costurile

Toate companiile au fost afectate de creşterea costurilor și mai ales cu cel al forţei de muncă, ca urmare a politicilor guvernamentale.

Elocvent este cazul Antibiotice Iași (ATB), care reușește de ani bună să exporte pe piețele dificiel din America de Nord, dar și al Compa Sibiu (CMP), printre ai cărei acționari se numără și celebrul fond suveran al Norvegiei.

ALRO Slatina (ALR), unul din marii producători de aluminiu primar din regiune dar și mare cosumator de energie, a înregistrat pierderi şi şi-a redus veniturile.

În schimb, producătoarea de componente auto Compa Sibiu (CMP) a trebuit să accepte diminuarea cu aproape 12% a profitului la 9 luni, în favoarea investițiilor în robotizare, pentru a face față lipsei de forță de muncă.

„Dezvoltarea puternică a industriei în zona Sibiului, cu deosebire a firmelor multinaţionale care deţin fabrici în Sibiu şi împrejurimi a generat lipsa acută de forţă de muncă, o fluctuaţie foarte mare, inclusiv în domeniul de activitate al Compa, mai cu seamă în primele 6 luni ale anului”, spune raportul companiei.

Un alt producător de pi4se auto, Altur Slatina (ALT), a înregistrat însă o scădere cu 83% a veniturilor şi şi-a amplificat pierderile de 3,5 ori.

Scăderi de profit au înregistrat şi Electroargeş (ELGS), altă dată mare producătoare de electrocasnice, care face acum aspiratoare sub marca firmei germane Kärcher, ca şi Electromagnetica (ELMA), care încă îşi caută o linie de afaceri care s-o apropie de gloria de altădată.

Cazuri fericite

Profitul net al IAR Braşov (IARV) pe 9 luni a crescut cu 140%, din dublarea veniturilor, ca urmare a comenzilor militare și a bunelor relaţii cu Eurocopter.

Medlife (M), cel mai mare furnizor privat de servicii medicale, a obţinut un profit în creştere cu 52% din afaceri cu 23% mai mari faţă de 9 luni /2018, până la 711 milioane de lei, în condiţiile în care şi-a continuat campania de achiziţii de firme din domeniu.

Companiile farmaceutice şi-au conservat creşterile de profit, Biofarm (BIO, +11,2%) la un nivel consistent,  sau la un nivel minim, de transport (ATB, +1,8%).

Creșterea exporturilor ATB nu au compensat suficient creşterea costurilor din România. Nu întâmplător, dezechilibrele se mai reglează și pe piață prin deprecierea leului, dacă nu prin măsurile economice necesare.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: