joi

28 martie, 2024

11 mai, 2014

Cazul arestării pentru corupție a judecătorului Stan Mustață, în urmă cu două săptămâni, readuce în discuție legitimitatea dreptului la pensie specială a magistraților care abuzează de prerogativele și statutul lor.

Asta pentru că doar circa 20% din pensia specială e acoperită din sistemul public de pensii: restul de circa 80% vine de la bugetul de stat și are rolul de-a compensa tocmai inconvenientele statutului și stimularea păstrării prestigiului magistraturii.

Conform legislaţiei în vigoare în acest moment, de aceste pensii beneficiază, sau vor beneficia  inclusiv magistraţii judecaţi şi condamnaţi pentru fapte de corupţie.


CSM şi Ministerul Justiţiei încearcă să corecteze această anomalie, dar un proiect de lege în acest sens este blocat de 7 luni în Senat.

Abordările acestui subiect  atât de către susținătorii cât și de către contestatarii dreptului la pensie specială indiferent de activitatea magistratului au un punct comun : se prezumă că sistemul românesc de justiţie deţine forţa necesară de a-şi organiza activitatea astfel încât să ofere un act de justiţie corect, independent şi imparţial. Conform statisticilor oficiale, acest sistem este compus din aproximativ 7.000 de persoane iar cazurile dovedite de corupţie din rândul magistraţilor nu pot caracteriza acest întreg corp profesional.

Pensiile speciale de care beneficiază magistraţii corupţi aşteaptă decizia Senatului

Senatul României a primit, în luna octombrie 2013, Proiectul de lege pentru completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, proiect care prevede că magistraţii dovediţi corupţi nu mai pot beneficia de pensia specială acordată în sistem.

Proiectul, gândit de iniţiator ca “mijloc de prevenţie necesar pentru a preîntâmpina acte de corupţie”, a primit avizul comisiilor sesizate şi încă aşteaptă să fie introdus pe ordinea de zi.


Fiind cameră decizională, Senatul poate amâna oricât dezbaterea acestui text.

Conform proiectului, “nu beneficiază de pensia de serviciu şi de indemnizaţie judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune de corupţie”.

Textul elimină şi artificiul la care recurg o serie de magistraţi, care aflând că vor fi cercetaţi cer imediat pensionarea din sistem: “punerea în mişcare a acţiunii penale (…) atrage, de drept, suspendarea cererii de acordare a pensiei de serviciu, sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de serviciu dacă aceasta a fost acordată”

Descărcaţi AICI proiectul de modificare a legii privind statutul magistraţilor

Proiectul prevede că magistraţii acuzaţi de corupţie dar care nu sunt condamnaţi definitiv de o instanţă reintră în drepturile sociale speciale.

Conform unor surse din Ministerul Justiţiei, nivelul pensiilor speciale din sistem poate depăşi 10.000 de lei lunar.

Conform statisticilor oficiale ale Casei Naţionale de Pensii, pensia medie a magistraţilor este de 8.400 lei lunar, cota suportată de sistemul public de pensii fiind de 1.700 lei lunar, restul fiind asigurat de la bugetul de stat.

Privarea magistraţilor corupţi de pensii speciale nu înseamnă că aceştia nu vor beneficia de pensie, ci că vor beneficia de o pensie egală cu cele din sistemul public.

CSM încearcă, de 3 ani, să modifice statutul magistraţilor

Consiliul Superior al Magistraturii a încercat, din 2011, să introducă aceste modificări în legislaţie, dar foştii miniştri Cătălin Predoiu şi Mona Pivniceru au ignorat solicitările CSM. În 2013, ministrul Robert Cazanciuc a fost cel care a iniţiat un proiect de modificare a legii statutului judecătorului şi procurorului, pe care guvernul l-a aprobat şi l-a trimis spre adoptare Parlamentului.

Camera Deputaţilor nu a luat în discuţie textul, propunerea fiind adoptată ca efect al trecerii celor 45 de zile în care deputaţii trebuie să se pronunţe asupra unui text de lege.

De la Cameră, proiectul a fost trimis către Senat, pe 22 octombrie 2013.

Descărcaţi AICI comunicarea adresată Senatului

Proiectul legislativ a primit, la Senat, avizul comisiilor sesizate şi aşteaptă să fie pus pe ordinea de zi.

De menţionat că, în ciuda faptului că ministrul Justiţiei şi CSM susţin privarea magistraţilor corupţi de pensii speciale, Asociaţia Magistraţilor din România s-a opus constant acestei modificări legislative.

Pensiile speciale acordate magistraţilor. Între teorie şi practică

Teoria. Pe la începutul anului 2000, Curtea Constituţională a României elabora pe marginea Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii, cu referire la pensile speciale acordate magistraţilor: “dreptul la pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu pentru magistraţi, ci este obiectiv justificată, reprezentând o compensaţie parţială a inconvenientelor care rezultă din rigoarea statutului de magistrat fiind, deopotrivă, o garanţie a independenţei justiţiei şi a imparţialităţii judecătorului.”

Curtea evoca inclusiv reglementări internaţionale în domeniu şi explica: “recunoaşterea dreptului la pensia de serviciu se înscrie în chiar organizarea politico-juridică a statului de drept, exigenţă a oricărei democraţii.”

La 13 ani distanţă, într-o lucrare publicată pe site-ul specializat juridice.ro, preşedintele Curţii de Apel Timişoara, Lidia Barac, argumenta, printre altele: “Din punct de vedere moral/juridic a avea o bună reputaţie implică nu doar abţinerea de la săvârşirea unor infracţiuni, ci de la orice fel de delict, chiar de natură civilă. Valorile morale susţin statutul magistratului, altfel o reglementare de simple atribuţii ale acestuia s-ar reduce la o simplă fişă a postului, care nu are consistenţa conturării unui statut. Tâmplarii nu au un statut, au atribuţii înscrise în fişa postului, în timp ce magistraţii beneficiază de un real statut, conferit de legiuitor, tocmai datorită importanţei funcţiei sociale pe care o exercită, statut care le conferă nu doar obligaţii speciale, dar şi drepturi speciale.

Practica. E clar că o serie de magistraţi au abdicat de la acest statut. Câteva exemple:

  • Judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, şi grefierul Mariana Curea au fost arestaţi preventiv pe data de 29 aprilie 2014, sub acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie juduciară, urmărind obţinerea de beneficii materiale.
  • Judecătorul Florin Costiniu, de la Curtea Supremă de Justiţie, a fost condamnat, pe 7 aprilie 2013, la 4 ani cu suspendare în dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu.
  • Fost Procuror General adjunct, Gabriela Ghiţă a fost condamnată definitiv, pe 10 martie 2014, la 2 ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, într-un dosar privind fraudarea unui concurs de ocuparea poziţiilor de procurori şefi de Parchete, concurs organizat în 2007.
  • Fost vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, Cătălin Şerban, condamnat definitiv, pe 18 iunie 2013, la 5 ani de închisoare pentru trafic de influenţă.
  • Fostă judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie, Maria David a fost condamnată definitiv pentru luare de mită, pe data de 12 februarie 2013, la 4 ani de închisoare cu executare.
  • Foste judecătoare la Tribunalul Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache se află în arest preventive, într-un dosar în care sunt acuzate de luare de mită.

În lipsa modificărilor la statutul magistraţilor cei enumeraţi mai sus au dreptul, atunci când se vor pensiona, să încaseze pensia specială conferită de statutul de magistrat.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: