Cele două majorări ale punctului de pensie de stat, efectuate anul trecut în România, vin pe fondul tendinței globale, veche de 20 de ani, de creștere a nesustenabilității sistemelor publice, bazate pe mecanismul PAYG (pay as you go).
Între timp, criza demografică s-a amplificat și a slăbit bugetele pensiilor de stat.
- România se numără printre țările care au apelat, în ultimele două decenii, la trei dintre cele cinci categorii de măsuri de revizuire a sistemelor publice de pensii, menite să asigure plata pensiilor de stat, potrivit unui studiu recent al Federației Internaționale a Administratorilor de Fonduri de Pensii (FIAP):
- creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani (bărbați) și la 63 de ani până în 2030 (femei);
- creșterea stagiului de cotizare până la 35 de ani (bărbați) și 30 de ani (femei);
- înghețarea temporară a pensiilor de stat în mai multe etape în perioada 2010-2016.
Astfel România se află printre:
- cele 55 de țări ale lumii care au majorat vârsta minimă de pensionare (ca și Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, etc), în perioada 1995 – 2017;
- cele 60 de țări care au ajustat parametrii de clasificare a beneficarilor de pensii publice, cum ar fi stagiul de cotizare, pentru a reduce costurile, pe fondul perspectivelor negative privind natalitatea (ca și Belgia, Brazilia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, etc).
- cele 8 țări care au redus sau înghețat pensiile (ca și Andorra, Grecia, Letonia, Italia, Portugalia, Rusia și Slovenia). În România pensiile au fost înghețate în 2011, potrivit studiului citat.
În plus, în perioada analizată (1995-2017), în 76 de țări a crescut contribuția la sistemul public de pensii (Franța, Norvegia, Portugalia, Polonia, Rusia, etc.) și în șapte a crescut nivelul veniturili taxabile.
Perspectiva și alternativa
Pe de altă parte, România urmează să înregistreze a şaptea cea mai drastică reducere a populaţiei în perioada 2017-2050, la nivel mondial, de la 19,7 milioane locuitori în 2017 la 16,4 milioane în 2050, echivalentul unui minus de 17%, potrivit unui raport recent al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
(Citiți și: ”Dinspre Bismarck spre Bevridge: Reducerea CAS, efectul asupra pensiilor și comparația cu Europa”)
Ca răspuns la criza sistemelor publice de pensii, România a introdus în anii 2007-2008, sub îndrumarea instituţiilor internaţionale, fondurile private de pensii administrate privat: Pilonul II obligatoriu şi Pilonul III facultativ.
„Cele mai recente cercetări independente, precum cele citate, confirmă că motivele pentru care a fost aplicată reforma pensiilor private nu doar că nu s-au rezolvat de la sine, ci chiar s-au acutizat în ultimii ani”, spune Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), într-o notă care semnalează raportul FIAP.
(Citiți și: ”DOCUMENT /Bugetul asigurărilor sociale de stat – 4,5 miliarde de euro deficit record la pensii (2,45% din PIB)”)
În contradicție, însă, cu tendința descrisă mai sus, Guvernul Român a impus reducerea cotei de contribuție la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II), în 2018, la 3,75% (de la 5,1% acum), după amânarea timp de trei ani a creșterii de 6%, așa cum prevedea legea.
Punctul de pensie după care se calculează pensiile publice a crescut de la 1 iulie 2017 cu 9% până la 1.000 de lei, după creșterea de la 1 ianuarie 2017 cu 5,25%, până la 917,5 lei.
