fbpx

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

Pensiile: dispunerea exclusiv electorală a creșterilor, bugetul românesc și modelul grecesc

de Marin Pana , 7.7.2019

Valoarea punctului de pensie a crescut în ultimii trei ani cu circa 10%, în timp ce salariul mediu brut din care se percep taxele necesare plăţii pensiilor s-a majorat sistematic, cu peste 14%. Dispunerea abilă a majorărilor a creeat ( doar ) impresia unei creşteri importante a pensiilor. De fapt, ritmul lor de creştere a fost sub cel dat de sursa de finanţare, salariile brute.

Acest lucru devine evident atunci când se face trecerea de la „pozele” de moment cu majorările făcute pe parcursul anului la „filmul” fiecărui an. De fapt, ceea ce contează ca efort bugetar este media anuală a valorii punctului de pensie şi nu valorile majorate strategic pentru a mobiliza cea mai mare categorie de votanţi din România.

Datele oficiale sunt clare în acest sens, odată ce se face calculul pe medie anuală şi nu doar raportările la momente convenabile.

Deja se apropie majorarea la 1.265 lei a punctului de pensie prevăzută pentru 1 septembrie 2019. Atunci se va spune că s-au majorat pensiile faţă de nivelul din 2016 cu 45%. De fapt, în 2019 faţă de 2016, creşterea va fi de 32,4%, ceea e tot bine dar cu totul altceva.

2020: punctul de pensie va crește de 2,5 ori mai repede decât salariul mediu brut care-l finanțează

Unii deja s-au apucat să avertizeze că nu sunt bani, alţii spun că sunt bani pentru majorarea cu 15% ( triplu faţă de creşterea economică ) a valorii punctului de la 1 septembrie 2019.

Paradox doar aparent, sunt bani pentru anul 2019 şi începutul lui 2020, dar, cu siguranţă, nu vor mai fi bani din primăvara lui 2020 încolo, dacă se aplică actualele creşteri prevăzute înainte de alegeri.

Pur şi simplu, pe fondul unor creşteri salariale prevăzute a se înjumătăţi undeva de la 14% la 7% (valori oficial prognozate oricum peste nivelul de creştere economică şi, foarte probabil, peste creşterea de productivitate) valoarea punctului de pensie ar urma să se expandeze într-un ritm de două ori şi jumătate mai mare decât în 2019 şi încă aproape de cinci ori în 2020 ( vezi tabelul).

Ceea ce ar însemna să crape nu doar bugetul public anemic, cu venituri de 70% din media UE şi deficitul deja dus spre 3% din PIB, dar şi aritmetica elementară.

Asta dacă nu se va produce o majorare puternică a impozitelor pentru a avea de unde să se plătească sistematic un punct de pensie dublat în doar doi ani ca raport faţă de salariul net.

Punctul de pensie și salariul mediu net. Și modelul grecesc

Apropo de punct de pensie, pentru a avea o imagine corectă, trebuie precizat că valoarea medie a pensiei unor persoane care au vârsta şi vechimea legală pentru a beneficia de pensie pentru munca depusă este actualmente cam de 1,25 puncte. Cu alte cuvinte, raportul de 37,4% din tabelul de mai jos este, de fapt cam 47% pentru moment, iar cel de 73,7% ar duce rata de înlocuire a salariului cu pensia la 92% în anul 2021.

Nu vă grăbiţi să ziceţi că nu se poate şi că ar fi ridicol să te duci la serviciu pentru o diferenţă de opt procente, statul poate şi împrumuta bani în acest sens. Deoarece, evident, nu va avea de unde să-i dea din încasările la bugetul de asigurări sociale. Avem deja modelul grec şi experienţa aferentă.

Grecii au ajuns cu rata de înlocuire a salariului cu pensia la 93%, după care ne-au înlocuit pe noi, cu două regiuni ale ţării, în topul sărăciei din UE. Oarecum firesc, după ce s-au prăbuşit de la 93% din media UE la PIB/locuitor în 2007 până la 68% din media UE în 2018 (asta după ce au beneficiat de salvarea venită pe calea apartenenţei la Zona Euro).

Să fim serioşi: am putea încerca o corelare de bun-simţ cu majorările de salarii estimate oficial pentru perioada 2020 – 2022, undeva la o majorare medie în jur de 7% a pensiilor, dată de la începutul anului. Care să acopere inflaţia şi să poată fi suportată la nivel de buget fără a pune pe butuci echilibrele financiare, şi aşa afectate de majorările exgerate ( în raport cu rezultatele din economie) de salarii din sectorul bugetar.

Atenţie, însă, chiar dacă nu s-ar mai aplica în 2020 majorarea la 1.400 lei punctul din primăvară şi cea din 1.775 lei din toamnă şi am rămâne la 1.265 lei pe tot parcursul anului viitor, tot ar fi de plată pentru pensii sume totale majorate cu 9,5%. Adică mult peste ritmul de creştere prognozat pentru salarii, dar cu o revenire spre pragul de 40% raport faţă de salariul net, ceea ce ar fi rezonabil.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.7.2019

Lăsați un comentariu


Europa

SUA / Plan uriaș de investiții în infrastructură – 1.200 de miliarde de dolari

Vladimir Ionescu

Congresmanii americani vor vota săptămâna aceasta, în Camera Reprezentanților, aprobarea unui uriaş plan de investiţii în infrastructură, în valoare de 1.200 de miliarde de dolari.… Mai mult

Stiri

Doar 35% din facultăți încep anul universitar cu prezență fizică

Vladimir Ionescu

Anul universitar 2021 – 2022 a început luni cu 12,2% din instituții în scenariul online, 52,88% în scenariul hibrid şi 34,92% integral fizic. Centre de… Mai mult

Europa

Christine Lagarde: Scumpirea energiei va face mai multe probleme decât pandemia coronavirus

Iulian Soare

Problemele produse de volatilitatea prețurilor energiei le vor depăși pe cele de aprovizionare legate de pandemia Covid. Totuși, „lucrurile ar trebui să se așeze odată… Mai mult

Europa

Alegeri Germania / Liberalii și Verzii dețin cheia formării noului guvern

Razvan Diaconu

După alegerile federale de duminică, cea mai probabilă rețetă pentru formarea noului guvern este una dintre cele două coaliții: o coaliție „semafor” condusă de social-democrați… Mai mult

Europa

Gazprom invită Europa să contracteze cantități mai mari de gaze

Iulian Soare

Gazprom spune că este pregătit să majoreze livrările de gaze naturale către Europa și că este interesat să încheie mai multe contracte de livrare a… Mai mult

Stiri

Echipa lui Florin Cîțu, după votul Congresului PNL

Vladimir Ionescu

Coechipierii noului ales preşedinte liberal Florin Cîțu au câștigat duminică pe linie funcţiile de conducere din Biroul Politic Național al Partidului Naţional Liberal (PNL). Cea… Mai mult

Europa

Exit-poll Germania: CDU și SPD – umăr la umăr

Razvan Diaconu

UPDATE: Potrivit unor sondaje paralele, anunțate de postul tv ZDF, SPD ar avea circa 2 procente în fața CDU-CSU – 26% la 24%. * Informația… Mai mult