marți

20 februarie, 2024

11 decembrie, 2022

Sectorul de apărare va beneficia în 2023 de alocarea unor fonduri de 2,5% din PIB, conform deciziei din luna octombrie a CSAT – creștere anunțată încă din luna martie. Astfel, conform bugetului pe 2023, aprobat, joi, de Guvern, Ministerul Apărării Naționale va primi fonduri bugetare în valoare de 35,3 miliarde lei, cu 52,3% mai mult decât în 2022.

În același timp, creditele de angajament prevăzute în bugetul Ministerului Apărării Naționale (MApN) se ridică la 68,2 miliarde de lei, cu circa 30% în plus față de 2022.

„Obiectivul strategic al politicii de apărare pentru perioada 2023-2026 îl reprezintă modernizarea și adaptarea Armatei României la riscurile și provocările specifice actualului context geopolitic, cât și consolidarea profilului de partener strategic relevant al României la nivelul NATO, al UE și în cadrul parteneriatului strategic cu SUA”, se menționează în fișa bugetului instituției.

Investiții/cheltuieli concrete. PATRIOT, HIMARS, Avion multirol


Prin măsurile bugetate se are în vedere creșterea numărului de forțe cu capacitate de reacție rapidă la peste 300.000, o prezență substanțială și persistentă în toate domeniile (terestru, maritim, aerian) – un pachet robust de forțe, gata de acțiune.

Vor fi majorate stocurile de echipament și muniții, care vor fi pre-poziționate în statele din flancul estic.

Totodată, vor fi alocate fonduri pentru:

  • dezvoltarea infrastructurii în scopul asigurării unei reintariri rapide a oricărui aliat, inclusiv în situații cu notificare din timp scurt sau fară notificare;
  • adaptarea/revizuirea planurilor de apărare, inclusiv prin desemnarea unor forte destinate specific pentru apărarea unor aliați;
  • creșterea interoperabilitatii prin desfășurarea de exerciții în comun; creșterea capacității de desfășurare a activităților specifice în domeniul cibernetic și spațial;
  • menținerea superiorității tehnologice și creșterea investițiilor în tehnologii emergente și disruptive;
  • creșterea rezilienței la nivel national și la nivel NATO, per ansamblu.

„Trebuie reamintit că anul 2022 este al șaselea an consecutiv în care România alocă un procent de 2% din PIB pentru apărare, al șaptelea an consecutiv în care peste 20% din bugetul MApN este destinat achiziției de echipamente și primul an în care s-a alocat un procent de peste 2% din bugetul MApN pentru cercetaredezvoltare-inovare”, se mai arată în document.

Ce investiții vor fi realizate

Programe în derulare (contractate):


• Sistem de rachete sol aer cu bătaie mare HSAM – PATRIOT
• Transportor blindat pentru trupe (TBT 8X8)
• Sistem MLRS – HIMARS (Multiple Launch Rocket System)
• Avion multirol al Forțelor Aeriene
• Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinava (SIML)
• Platforme de transport auto, multifuncționale pe roti
• Revitalizarea și modernizarea aeronavelor IAR-99 din dotarea MapN

(Citiți și: ”Cum arată Armata de 2% din PIB a României”)

Programe în curs de semnare sau inițiate:

• Corveta multifuncțională
• Continuarea dotării Forțelor Aeriene cu avioane multirol, prin achiziția a unui pachet de 32 de avioane
F-16 în configurație M6.5.2, echipamente de suport logistic și servicii de instruire din excedentul Forțelor Aeriene Norvegiene
• Sistem de securitate și apărare cibernetică
• Echipamente și sisteme de detecție, avertizare, decontaminare și protecție (individuala și colectiva) CBRN
• Sistem de rachete antiaeriene cu raza foarte scurta de acțiune, portabil – MANPAD
• Sisteme UAS (Bayraktar TB-2)
• Sistem de război electronic mobil – SREM
• Modernizarea sistemului de artilerie antiaeriana OERLIKON Model GDF 103 la standardul de sistem de artilerie antiaeriana cu capacități CRAM
• Tanc principal de lupta
• Elicoptere cu capabilitati de lupta la suprafață tip H215M
• Nave tip vânător de mine
• Echipamente necesare dotării și operationalizarii structurilor de forte pentru operații speciale
Programe care urmează a fi inițiate în perioada 2023-2025:
• Autovehicule tactice blindate tip ușor – ATBTU (are aprobarea prealabila a Parlamentului)
• Sisteme C4I cu capabilitati de integrare IȘTAR (are aprobarea prealabila a Parlamentului)
• Mașînă de lupta a infanteriei, pe senile – MLI (are aprobarea prealabila a Parlamentului)
• Sisteme UAS tactice – clasa I (are aprobarea prealabila a Parlamentului)
• Sistem integrat de arme SHORAD/VSHORAD (are aprobarea prealabila a Parlamentului)
• Sistem de armament individual tip NATO (are aprobarea prealabila a Parlamentului)
• Aparatura optica și optoelectronica (Etapa I) (are aprobarea prealabila a Parlamentului)
• Tanc principal de lupta
• Sistem Obuzier 155 mm, autopropulsat
• Vehicule amfibii de asalt tip AAV-7

(Citiți și: ”Armata 2040” – CSAT reconfigurează cele 4 componente: buget, înzestrare, industrie apărare, personal”)

Principalele obiective de investiții în infrastructura sunt:

• Infrastructura statica a HQ MNC-SE în cazarma 562 Sibiu
• Infrastructura Bazei 57 Aeriana în cazarma 888 Mihail Kogălniceanu
• Infrastructura Baza 71 Aeriana Câmpia Turzii
• Infrastructura în cazarma 3600 Mihai Bravu (HSAM)
• Infrastructura Baza 86 Aeriana Borcea

(Citiți și: ”Ministrul francez al Apărării relansează dosarul corvetelor la București”)

De asemenea, vor fi realizate investiții în modernizarea infrastructurii spitalicești din rețeaua sanitară proprie a MApN, “atât în scopul asigurării asistenței medicale a personalului armatei și a cadrelor militare în rezervă și în retragere, cât și pentru asigurarea capabilităților medicale necesare în situații de criză și război”.

Cheltuielile de personal, aproape 10 mld. lei

În ceea ce privește cheltuielile de personal, Ministerul Apărării v aloca fonduri bugetare de proximativ 10 miliarde lei (9,5 mld. lei), cu 23,5% mai mari decât cele prevăzute pentru acest an.

Dintre acestea, doar în sectorul de apărare vor fi cheltuite 7,5 mld. lei, cu 26,5% mai mult decât în anul acesta, având în vedere că vor fi realizate noi angajări.

La capitolul „Bunuri și servicii”, MApN are prevăzute credite bugetare de 4,46 mld. lei, cu 25% mai mari, iar alocările peste asistență socială sunt estimte la puțin peste 5 miliarde lei, cu 12,3% în plus față de 2022.

Obiectivele politicii de apărare sunt:

  • dezvoltarea cadrului politic și juridic din domeniul apărării și securității naționale;
  • creșterea relevantei strategice a României în cadrul NATO și UE;
  • consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA ‒ intensificarea cooperării bilaterale și regionale în domeniul apărării;
  • continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilitatilor prin implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României;
  • elaborarea și îmbunătățirea cadrului normativ specific domeniului apărării și calității vieții personalului.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Și pe timpul lui Dragnea au fost alocate 20 miliarde credite de angajament la MApN.
    Nu au fost cheltuiți că Teodorovici de la finanțe știa in ce hal e deficitul bugetar. ( Creditul de angajament sau parte din el, devine automat datorie publică în momentul în care e cheltuit. In parte sau totalitate. )
    Acum se repetă aceiași „șmecherie”. Cu agravantul că decidenții și cei care au votat bugetul, nu au remarcat că suma ” credite de angajament” la MApN e egală cu întregul deficit bugetar al statului pe anul 2023. Adică 68 miliarde lei.
    Nici Ceaușescu nu măsluia in așa hal conturile statului.
    Succese peste succese.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Și pe timpul lui Dragnea au fost alocate 20 miliarde credite de angajament la MApN.
    Nu au fost cheltuiți că Teodorovici de la finanțe știa in ce hal e deficitul bugetar. ( Creditul de angajament sau parte din el, devine automat datorie publică în momentul în care e cheltuit. In parte sau totalitate. )
    Acum se repetă aceiași „șmecherie”. Cu agravantul că decidenții și cei care au votat bugetul, nu au remarcat că suma ” credite de angajament” la MApN e egală cu întregul deficit bugetar al statului pe anul 2023. Adică 68 miliarde lei.
    Nici Ceaușescu nu măsluia in așa hal conturile statului.
    Succese peste succese.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: