Miniștrii de externe ai NATO au încheiat reuniunea de două zile de la București, cu întâlniri axate miercuri pe provocările pe termen lung prezentate de China, precum și pe sprijinirea partenerilor care se confruntă cu presiunea rusă.
Semnalul politic cel mai consistent a fost dat în prima zi, când miniștrii de Externe NATO au emis o declarație comună în care au specificat ”intensificarea sprijinului politic și practic” pentru Ucraina.
Un semnal politic consistent a transmis, în deschiderea reuniunii și președintele Iohannis, care a cerut ”operaționalizarea deciziilor anterioare” ale Alianței.
(Citește și: ”Cristian Diaconescu – o cheie de citire politico-militară a ministerialei NATO de la București”)
„NATO este o Alianță a Europei și Americii de Nord, dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale și trebuie să le rezolvăm împreună în NATO”, a declarat la finalul reuniunii secretarul general Jens Stoltenberg.
China, capitol separat în ziua a doua a ministerialei
Miniștrii de externe, arată un comunicat al Alianței postat la finalul reuniunii, au luat în considerare ”evoluțiile militare ambițioase ale Chinei, progresele sale tehnologice și activitățile sale cibernetice și hibride în creștere”.
A fost subliniată importanța respectării liniilor directoare ale NATO în materie de reziliență, a menținerii avantajului tehnologic al NATO și de consolidare a cooperării cu partenerii din regiunea Indo-Pacific și cu Uniunea Europeană.
Jens Stoltenberg a spus că războiul din Ucraina a demonstrat o dependență periculoasă de gazul rusesc și că „acest lucru ar trebui, de asemenea, să ne determine să ne evaluăm dependența de alte regimuri autoritare, nu în ultimul rând de China, pentru lanțurile noastre de aprovizionare, tehnologie sau infrastructură”.
El a adăugat: Vom continua, desigur, să facem comerț și să ne angajăm din punct de vedere economic cu China, dar trebuie să fim conștienți de dependențele noastre, să ne reducem vulnerabilitățile și să gestionăm riscurile.”
Miniștrii de externe au discutat și despre terorism și au convenit să continue eforturile de combatere a aceastei amenințări.
Sesiune în format lărgit, decizii importante pentru Bosnia, Georgia și Republica Moldova
Miniștrii de externe ai Bosniei și Herțegovinei, Georgiei și Republicii Moldova s-au alăturat ultimei sesiuni a ministerialei.
Aliații NATO au convenit să intensifice sprijinul personalizat pentru acești trei parteneri, inclusiv în ceea ce privește consolidarea capacităților, reforma și pregătirea pentru ca aceste 3 state să își îmbunătățească instituțiile de securitate și apărare.
Decizia reprezintă un semnal puternic către Moscova, NATO semnalând că își cunoaște punctele mai slabe și acționează pentru a le contracara. Este de așteptat ca în perioada următoare Bosnia, Georgia și Republica Moldova să beneficieze în primul rând de expertiză occidentală pentru a-și scoate instituțiile de apărare și securitate de sub influență rusească.
De asemenea, Aliaților li s-au alăturat Finlanda și Suedia pentru toate sesiunile de la ședința ministerială, prima lor prezență ca invitați în Alianță.
Ungaria mișcă și în frontul NATO
Miniștrii de externe ai NATO s-au întâlnit marți, în prima zi a ministerialei, și cu ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba pentru a răspunde nevoilor cele mai urgente ale Ucrainei, precum și pentru a decide sprijin pe termen mai lung.
În urma opoziției ministrului de Externe al Ungariei, nu a fost o reuniune oficială NATO – Ucraina, ci un dejun de lucru.
Ministrul de Externe al Ungariei a insistat că țara sa nu își va schimb poziția față de Kiev atâta timp cât Ucraina nu acordă drepturi minorității maghiare din această țară.
Este un argument superficial – spre deosebire de autoritățile de la București și de la Varșovia, guvernul de la Budapesta nu înțelege, sau nu vrea să înțeleagă, că Ucraina nu a putut și nu poate legifera drepturi pentru minorități pentru că astfel ar pune la dispoziția Rusiei (în condițiile în care în Ucraina există foarte mulți vorbitori de limbă rusă) mijloace suplimentare de destabilizare și de diversiune.
Chiar și în aceste condiții, Aliații au convenit marți că sprijinul militar continuu pentru Ucraina este esențial – în special, apărarea antiaeriană suplimentară.
Aliații au anunțat, de asemenea, contribuții suplimentare la pachetul cuprinzător de asistență al NATO, care oferă Ucrainei ajutor neletatal, inclusiv combustibil și generatoare.
Declarația de la București, sau ”Totul pentru Ucraina”
Miniștrii de Externe NATO au adoptat în prima zi a reuniunii o declarație comună în care au condamnat războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Declarația vorbește în mod deosebit de atacurile împotriva populației și infrastructurii civile, încălcările repetate ale dreptului internațional umanitar, precum și șantajul energetic practicat de Moscova.
După prima zi a ministerialei NATO, miniștrii de externe au reiterat sprijinul Alianței pentru suveranitatea, integritatea teritorială, independența și aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei, precum și angajamentul țărilor Alianței de a-și continua și intensifica asistența pentru Ucraina, în coordonare cu toți partenerii relevanți, în primul rând cu UE.
(Citește și: ”Declarația de la București a ministerialei NATO: Vom intensifica sprijinul politic și practic pentru Ucraina”)
Mesajul vine în întâmpinarea dorinței exprimate de ministrul de Externe al Ucrainei, care înainte de reuniunea de la București a spus că aliații NATO trebuie să își crească capacitățile de producție a armelor, pentru a continua aprovizionarea Ucrainei dar și pentru a-și completa propriile stocuri de arme și muniții.
***
Un răspuns
@ Care nu ați înțeles că Bucureștiul este doar un județ al Republicii Moldova și că la Parlamentul European vă reprezentați doar pe voi, conform votului popular, ?