marți

26 martie, 2024

16 aprilie, 2015

parlamentul-europeanParlamentul European a adoptat miercuri seară o rezoluţie în care ”încurajează” Turcia să recunoască ”genocidul” armean

Gestul legislativului comunitar vine la trei zile după o declaraţie a Papei Francisc care a folosit acest cuvânt pentru a evoca masacrul contra armenilor comis de Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial. Declaraţia Suveranului Pontif a cauzat o tensionare a relaţiilor dintre Turcia şi Vatican.

”Propriul meu popor a comis genociduri”, a declarat Elmar Brok (grupul PPE), citat de AFP, evocând ”o obligaţie morală” de a recunoaşte aceste crime. ”Sute de mii de armeni au murit sub mâna zbirilor Imperiului Otoman între 1915 şi 1917”, a adăugat europarlamentarul german.


”Indiferent de cuvântul utilizat, nu poate exista o negare a acestei realităţi îngrozitoare”, a spus şi vicepreşedinta pentru buget şi resurse umane a Comisiei Europene, Kristalina Gheorghieva, care a evidenţiat divergenţele de opinii între Armenia şi Turcia, ţară candidată la aderarea la UE.

Executivul comunitar refuză să vorbească de ”genocid”, întrucât acest termen nu este utilizat de toate cele 28 de state membre ale UE.

În rezoluţia adoptată cu o largă majoritate, eurodeputaţii ”salută declaraţiile” preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi ale premierului Ahmet Davutoglu ”care au prezentat condoleanţe şi au recunoscut atrocităţile contra armenilor otomani”.

De asemenea, PE încurajează Turcia să ”folosească comemorarea centenarului genocidului armean ca o importantă ocazie” de a-şi deschide arhivele, de a se împăca cu trecutul său, de a recunoaşte genocidul şi astfel de a deschide calea pentru o „reconciliere reală între popoarele turc şi armean”.

Reacţia Turciei – liderii de la Ankara au respins, în avans, votul PE


Liderii islamo-conservatori turci au respins miercuri în avans votul Parlamentului European.

”Indiferent de rezultat, votul Parlamentului Uniunii Europene îmi va intra pe o ureche şi îmi va ieşi pe cealaltă, întrucât Turcia nu poate recunoaşte un astfel de păcat şi o astfel de crimă”, a declarat preşedintele Recep Tayyip Erdogan, înaintea unei vizite oficiale în Kazahstan.

”Nu ne vom lăsa naţiunea să fie insultată pentru istoria sa”, a susţinut şi premierul turc Ahmet Davutoglu, într-o reuniune cu ocazia lansării campaniei electorale a partidului aflat la guvernare, în perspectiva alegerilor din 7 iunie.

Papa Francisc a evocat genocidul armean. Relaţiile Turciei cu Vaticanul s-au tensionat

Papa Francisc a folosit duminica trecută, în cadrul solemn de la Basilica Sf. Petru din Roma, termenul de ”genocid” pentru masacrul împotriva armenilor, care a avut loc în urmă cu o sută de ani, cu riscul de a perturba puternic relaţiile diplomatice cu Turcia.

”În secolul trecut, familia noastră umană a trecut prin trei tragedii masive şi fără precedent. Prima, care este considerată în mod larg drept primul genocid al secolului al XX-lea, a lovit poporul vostru armean”, a spus Suveranul Pontif, citând un document semnat în 2001 de către Papa Ioan Paul al II-lea şi Patriarhul armean.

”Celelalte două au fost comise de nazism şi stalinism. Mai recent, au avut loc şi alte exterminări în masă, precum cele din Cambodgia, Rwanda, Burundi, Bosnia”, a adăugat Papa.

Papa s-a exprimat în deschiderea unei liturghii în memoria armenilor masacraţi între 1915 şi 1917. Mesa a fost oficiată împreună cu patriarhul armean Nersese Bedros XIX Tarmouni, cu elemente de rit catolic armean şi în prezenţa preşedintelui Armeniei, Serj Sarkisian.

Ca urmare a acestor afirmaţii, Turcia l-a convocat duminică pe reprezentantul Vaticanului la Ankara pentru a oferi explicaţii.

Ulterior, ministrul turc de Externe a postat pe Twitter: „Declaraţia papei, care este departe de realitatea legală şi istorică, nu poate fi acceptată”. Afirmaţiile Suveranului Pontif au fost considerate „fără fundament”.

Iar acţiunile Turciei nu s-au limitat la asta. Tot duminică, MAE turc a anunţat că îşi recheamă ambasadorul de la Vatican pentru consultări.

Marţi, a existat chiar o reacţie a preşedintelui Erdogan. ”Dacă politicienii şi liderii religioşi fac treaba istoricilor, atunci nu se va ajunge la adevăruri, ci vor exista deliruri”, a spus acesta într-un discurs în faţa oamenilor de afaceri la Ankara.

Preşedintele turc s-a declarat ”consternat” de afirmaţiile Papei Francisc şi i-a cerut acestuia să nu repete această ”eroare”. ”Istoria trebuie lăsată istoricilor”, a subliniat Recep Tayyip Erdogan, care a reiterat propunerea făcută Armeniei de a crea o comisie comună turco-armeană, formată din istorici, pentru a studia arhivele celor două ţări în cauză.

Partea armeană estimează că 1,5 milioane de armeni au fost ucişi între 1915 şi 1917, la sfârşitul Imperiului Otoman. Numeroşi istorici şi peste douăzeci de ţări, inclusiv Franţa, Italia şi Rusia, au recunoscut genocidul împotriva armenilor. În schimb, Turcia afirmă că a fost vorba de un război civil în care şi-au pierdut viaţa între 300.000 şi 500.000 de armeni şi tot atâţia turci.

Poziţia României faţă de genocidul armean

România nu a recunoscut genocidul armean. O explicaţie asupra poziţiei României vine de la fostul ministru de Externe Titus Corlăţean, în prezent consilier onorific al premierului.

Titus Corlăţean a spus joi, la RFI, că România a avut o „atitudine înţeleaptă” şi a preferat să încurajeze dialogul între Turcia şi Armenia în ceea ce priveşte subiectul „extrem de delicat” al „genocidului împotriva armenilor”.

„Este un subiect în care, la Bucureşti, în toţi aceşti ani, s-a evitat şi a fost o anumită prudenţă în a se intra în delicateţea politică a acestui subiect.

La noi, la Bucureşti, s-a preferat mai degrabă dimensiunea istorică (…) şi s-a preferat mai degrabă încurajarea dialogului direct între autorităţile de la Ankara şi Erevan, pentru a se apropia gradual poziţiile şi prin dialog politic, pentru a găsi în cele din urmă între cele două state direct interesate de subiect o soluţie convenabilă. (…)

Eu cred că România a avut o atitudine înţeleaptă într-un subiect extrem de delicat, în sensul de a încuraja şi a sprijini cele două ţări să-şi rezolve singure până la urmă acest diferend”, a spus fostul ministru Corlăţean.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: