Pauza „strategică” a Rezervei Federale (Fed) din SUA pune presiune pe Banca Centrală Europeană (BCE) care s-ar putea vedea nevoită să extindă programul de „tipărire de bani”. Preşedintele Fed, Janet Yellen, a decis să amâne un nou ciclu de înăsprire a politicii monetare, de „scumpire a banilor”, pe fondul temerilor legate de fragilitatea creşterii economice mondiale.
Această amânare pune presiune pe omologul său, Mario Draghi, preşedintele BCE, de a acţiona pentru impulsionarea economiei din zona euro, notează Bloomberg. La fel ca Statele Unite, ţările din blocul monetar se confruntă cu o inflaţie extrem de scăzută. Spre deosebire de Yellen, Draghi nu se poate baza, însă, pe cererea internă pentru a creşte preţurile. Economiştii văd probabilă o extidenre a programului de 1.100 de miliarde de euro, măsură care ar duce la devalorizarea euro şi la creşterea competitivitatea exporturilor, ca răspuns la cererea slabă de pe pieţele emergente.
„Înainte, băncile centrale se aşteptau la o creştere economică mondială substanţial mai puternică în 2016, scenariu ce nu pare probabil acum”, a comentat Nick Kounis, şeful diviziei de cercetări macro al ABN Amro Olanda. „Dacă Fed-ul ar fi crescut dobânzile, BCE ar fi avut puţin timp de respiro. Acum, presiunea este pe ei din nou”, a arătat analistul.
Optimismul BCE legat de o revenire a economiei europene cu ajutorul unei cereri externe putenice, revenire care să aducă inflaţia uşor sub ţinta de 2%, a fost înlocuit de temeri legate de o posibilă schimbare structurală a economiei globale.
Peter Praet, membru al boardului executiv din BCE şi economist şef al instituţiei, a comentat într-un interviu acordat în acest weekend că decidenţii politicii monetare „nu vor ezita să acţioneze” dacă ar ajunge la această concluzie. De altfel, acest mesaj a fost subliniat de mai mulţi dintre „locotenenţii” lui Draghi.
Există, însă, semne care arată că turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale şi situaţia din China nu ar trebui să pună frână revenirii economice a zonei euro. Încrederea consumatorilor se află în acest moment la cel mai ridicat nivel de la criză, iar creditarea dă semne de revenire. Cei sceptici politicilor de „tipărire de bani”, cum ar fi guvernatorul băncii centrale din Germania, Jens Weidmann, au cerut totuşi mai mult prudenţă în ceea ce priveşte extinderea programului de relaxare cantitativă prin care BCE cumpără lunar active în valoare de 60 de miliarde de euro.
Decizia BCE depinde totodată de intenţiile Fed cu privire la o eventuală creştere a dobânzilor până la finele anului. Dacă Rezerva Federală ar alege să facă acest lucru, atunci dolarul s-ar întări în raport cu euro, iar Draghi ar mai câştiga timp.
Preşedintele BCE va vorbi săptămâna aceasta în faţa Parlamentului European unde va trebui să explice intenţiile sale. Dacă va decide să acţioneze, opţiunile includ o extindere imediată a programului de relaxare cantitativă, adică depăşirea limitei de 60 de miliarde de euro pe lună sau extidenrea tipurilor de achiziţii, limitate în prezent la datorii suverane, obligaţiuni garantate şi tituri garantate cu active.
Deprecierea euro
Analiştii băncii de investiţii Goldman Sachs se aşteaptă că dolarul să se aprecieze cu până la 10 cenţi în raport cu euro dacă BCE va decide să extindă programul de depreciere a monedei unice pentru a-şi atinge ţinta de inflaţie.
Analiştii se aşteaptă ca BCE să extindă relaxarea cantitativă până la jumătatea anului 2017.
Oficial, acesta ar urma să se încheie în septembrie 2016.
Urmărește-ne pe Google News
