Patronatele acuză senatorii de lipsă de responsabilitate din cauză că au aprobat tacit proiectul de modificare a Codului Muncii, iniţiativă cetăţenească promovată de Blocul Național Sindical, contrar așteptărilor mediului de afaceri.
Mai multe patronate au transmis joi comunicate în care protestează față de noile intervenții pe legislația muncii, intervenții aprobate tacit în Senat.
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) amintește că menținerea stabilității și predictibilității legislației muncii este esențială pentru a avea un mediu de afaceri sănătos, capabil să susțină creșterea economică a României.
CDR regretă că reglementări operate în 2011, când a fost updatat Codul Muncii, au fost retrase, la cererea BNS, deși “conduc la rigidizarea pieței muncii și întorc în timp relația angajat-angajator la standardele din perioada anilor ’90”.
“Acestea vor aduce un grav deserviciu României și vor contribui la accentuarea problemelor întâmpinate de angajatori, cu consecința restructurării acestora prin concedierea unui număr semnificativ de angajați și la distorsiuni ale concurenței și ale mediului de afaceri, culminând cu o depreciere a competitivității României”, se spune în comunicatul CDR.
Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură din România (CCIFER) și Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) se declară și ele îngrijorate de modificarea Codului Muncii:
CCIFER şi AHK România atrag atenția că o eventuală adoptare în camera Deputaților ar putea duce la închiderea unor companii, la renunțarea la investiții planificate și la desființarea unui număr semnificativ de locuri de muncă.
Punctual, cele două organizații cred că reintroducerea contractului colectiv de muncă la nivel național este un pericol pentru investiții şi crearea de noi locuri de muncă.
„Ne dorim o șansă la dialog real pe marginea Codului muncii – impactul acestuia asupra atractivității României și a competitivității companiilor este esențial. Experții noștri au elaborat o serie de propuneri concrete pentru ameliorarea competitivității României. Acest proiect de lege este un pas înapoi. Un pasînapoi care ar putea costa numeroase locuri de muncă în industrie și servicii”, se spune în comunicatul CCIFER.
Care sunt modificările din proiect:
Durata maximă a timpului de muncă
Proiectul de modificare a Codul muncii păstrează durata maximă a timpului de muncă la 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
“Prin excepţie, durata timpului de muncă ce include şi orele suplimentare poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de patru luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână”, arată propunerea.
Domeniile în care se permite derogarea de la regulă sunt:
- activităţi de securitate şi supraveghere ce necesită prezenţa permanentă (gardieni, paznici, pază şi securitate)
- activităţi cu continuitate (servicii medicale, mass-media, agricultură, transport)
Modificări în favoarea angajatului
Conceput şi promovat de Blocul Naţional Sindical, proiectul de modificare al Codului Muncii, înaintat Senatului sub forma unei iniţiative cetăţeneşti, purtând peste 130.000 de semnături, pare în general unul favorabil angajatului. Câteva exemple:
- Sunt eliminate dispoziţiile prin care se poate face recuperarea pe baza de acord a prejudiciului adus de salariat. Singura cale de urmat va fi în instanţă
- În perioada de probă, angajatorul poate înceta colaborarea cu cel aflat în perioadă de probă dacă acesta nu corespunde din punct de vedere profesional. După semnarea unui Contract de Muncă, această posibilitate a angajatorului dispare
- Salariatul care a beneficiat de cursuri/stagii de pregătire profesională nu poate avea iniţiativa încetării Contractului de Muncă dacă respectivul curs/stagiu a durat mai mult de 1 an
- Îndeplinirea obiectivelor de performanţă constituie un criteriu doar pentru majorarea salariului sau pentru promovare. Neîndeplinirea obiectivelor de performanță nu poate constitui motiv de concediere
- Angajaţii care au repausul săptămânal în alte zile decât sâmbătă şi duminică beneficiază de un spor de minim 75% din salariul de bază pentru orele lucrate în aceste zile
- Munca suplimentară va fi compensată prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile
- Clauza de concurenţă şi clauza de confidenţialitate produc efecte doar pe durata Contractului de Muncă, nu şi după încetarea acestuia
Modificări în favoarea angajatorului
Potrivit reglementărilor în vigoare, angajaţii cu normă întreagă şi cei cu fracţiune de normă au dreptul anual la acelaşi număr de zile de concediu de odihnă- cel puţin 20 de zile lucrătoare pe an.
- În proiectul de lege să menţionează faptul că, în cazul salariaţilor cu normă parţială, concediul de odihnă va fi acordat proporţional cu timpul efectiv lucrat. Părţile au însă libertatea să stabilească prin contract colectiv de muncă o durată mai mare a concediului acordat celor cu normă parţială de muncă
- Agentul de muncă temporară poate fi societate comercială sau PFA
Urmărește-ne pe Google News
