5 decembrie, 2020

Asociația Patronală a Industriei de Software și servicii (ANIS) arată că obiectivele industriei locale de IT pentru România Digitală din 2025 sunt ca sectorul IT&C din România să ajungă la 10% din PIB, de la circa 6% în prezent, precum și crearea celui mai mare hub de tehnologie a informației din Centrul și Estul Europei.

Obiectivele formulate de ANIS vizează pentru 2025 vizează:

Sectorul IT&C din România să ajungă la 10% din PIB;
Crearea celui mai mare (în termeni de evaluare totală a companiilor) hub de tehnologie a informației din Centrul și Estul Europei;
Lansarea pe bursa de la București a cel puțin 50 de companii de tehnologie prin IPO-uri locale;
Lansarea a cel puțin 5 unicorni (companii evaluate la cel putin 1 miliard dolari);
Repatrierea forței de muncă înalt-calificată din Europa de Vest, SUA și Canada;
Dezvoltarea unui cadru fiscal care să stimuleze dezvoltarea economiei digitale, prin menținerea măsurilor care au susținut creșterea acestei industrii, precum și adăugarea unor noi măsuri pentru o dezvoltare accelerată;
Creșterea veniturilor generate de companiile de tehnologie la bugetul de stat (impozit pe profit, taxe pe salarii, impozit pe dividende, contribuții la fondul de pensii și sănătate), de cel puțin două ori, față de nivelul actual;
Creșterea cu 5 poziții în testele PISA.

Asociația Patronală a Industriei de Software și servicii consideră că dezvoltarea ecosistemului high-tech în Romania reprezintă o direcție strategică de creștere economică. Tehnologiile digitale, inovația și inteligența artificială (AI) pot oferi românilor locuri de muncă competitive, o calitate superioară a vieții și servicii publice mai bune. Pentru realizarea acestor obiective este nevoie, însă, de măsuri concrete și țintite, care vizează accelerarea transformării digitale a României în următorii ani.

„După cum ne-a demonstrat ultimul an, utilizarea tehnologiilor digitale reprezintă o condiție obligatorie, nu opțională, pentru a avea un viitor. Crearea de valoare digitală este fără frontiere, însă trebuie să adoptăm schimbările generate de fenomenele digitalizării și globalizării având o viziune clară, cu un plan bine stabilit, coerent și măsurabil”, a declarat Bogdan Florea, membru consiliu director ANIS România.

ANIS a prezentat o serie de propuneri care să contribuie la realizarea obiectivului României Digitale 2025.

Finanțarea

Susținerea activă a dezvoltării start-up-urilor high-tech prin modelul fondurilor de capital de risc mixte: guvernamentale și private.

”Susținem crearea unor asocieri între un fond de capital de risc guvernamental românesc și fonduri de capital de risc internațional, cu experiență, care să combine expertiza manageriala a unor operatori consacrați cu înțelegerea specificului industriei high-tech locale. Implicarea Guvernului României, ca investitor, va ajuta la simplificarea barierelor birocratice, la accesarea facilă a instrumentelor de ofertă publică inițială, precum și la componenta reputațională esențială pentru companiile care vor ajunge în faza IPO sau exit prin M&A”.

Măsuri concrete:

Reformarea programelor de tip Startup-Nation sau Startech Innovation și redirecționarea bugetului de 200-300 milioane de euro către un fond de investiții guvernamental axat pe tehnologia informației;
Realizarea unei proceduri de selecție pentru 2-3 fonduri de investiții cu anvergură globală;
Construcția a 2-3 fonduri de investiții de capital de risc împreună cu partenerii selectați, în care fondul de investiții guvernamental să dețină, din fiecare, proporțional cu investiția făcută, mininum 51%;
Echipa de management a fondurilor nou create va fi selectata și coordonata operațional de fondurile de investiții private;
Stabilirea, pe lângă, obiectivele financiare și a unora strategice:drept permanent de proprietate intelectuală într-un procent care va fi stabilit ulterior, pentru statul român, indiferent de evoluția companiei (M&A, IPO); încurajarea companiilor deținute de a opta preferențial pentru IPO pe Bursa de Valori București; obligația de a păstra rezidența fiscală în România, cel puțin 5 ani de la ieșirea fondului de investiții din acționariat.

Taxarea sustenabilă a industriei

ANIS propune următorul set de măsuri fiscale care ar poziționa industria IT&C pe un trend puternic ascendent:

Reducerea substanțială a impozitului pe profit pentru veniturile care provin din valorificarea unor brevete proprii;
Deducerea, integrală sau parțială, direct din impozitul pe profit, a unor categorii de cheltuieli cu R&D;
Plafonarea cheltuielilor cu asigurările sociale și de sănătate la salariul minim pe economie pentru personalul din IT și R&D;
Bonificarea cheltuielilor cu instruirea în R&D;
Impozitarea zero pentru profitul nedistribuit. Spre deosebire de neimpozitarea profitului reinvestit, aceasta măsura are avantajul că permite firmelor să aibă rezerve de lichiditate la dispoziție, pentru situații neprevăzute (crize sau, din contră, oportunități de care să profite).

Pentru a mări contribuția R&D-ului în IT&C, ANIS încurajează măsuri explicite, similare celor din alte țări, pe lângă facilitățile existente deja.

Accesul la piață

Elaborarea de standarde de integrare

ANIS susține interoperabilitate (API first) sistemelor informatice guvernamentale și folosirea cloud-ului ca infrastructura IT preferată în locul sistemelor on-premise. Dezvoltarea aplicațiilor software urmând un model de arhitectura API-based va permite:

Modificarea facilă a aplicațiilor/serviciilor digitale oferite, extinderea și sofisticarea lor, în funcție de nevoile consumatorilor.
Accesul transparent și ușor al companiilor private la proiecte publice, precum și posibilitatea – acolo unde regulile de protecție a datelor permit – dezvoltării de aplicații utile pe platforme publice cu acces software pe baza de API-uri.

Acest sistem permite, pe de o parte, creșterea și transparentizarea pieței publice de IT&C, pe de altă parte, deschide potențialul enorm al aplicațiilor private construite în ecosistem public – ceea ce poate aduce acces exponențial la servicii digitale extrem de valoroase cetățenilor României.

Digitalizarea firmelor

Companiile pot stimula o creștere mai durabilă prin utilizarea tehnologiilor digitale.

Măsuri:

Popularizarea tuturor tipurilor de semnătură electronica;
Digitalizarea operațiunilor firmelor mici și mijlocii, prin introducerea de sisteme de digitalizare de bază;
Ajutoare de stat pentru IMM-urile care investesc în instruirea competențelor digitale pentru angajați.

Extinderea globală/regională a companiilor de software din România

Guvernul României poate sprijini deschiderea de subsidiare ale companiilor romanești în piețe externe prin:

Programe de acordarea de credite cu dobânzi foarte mici pentru accesul pe alte piețe;
Sprijin legislativ și logistic prin secțiile economice ale Ambasadelor, la care accesul să fie deschis și transparent;
Co-finanțare nerambursabilă a unor categorii de cheltuieli aferente înființării și operării de subsidiare românești în alte piețe;
Investiții (participare în acționariate) în parteneriate cu companiile private românești de software, în subsidiarele deschise în alte țări.

Resursele umane

Era digitală necesită educație digitală. Trebuie să abordăm urgent lipsa de competențe digitale pentru a stimula creșterea și a asigura prosperitatea generațiilor viitoare.

Cetățenii trebuie să fie deopotrivă utilizatori de soluții digitale și creatori de tehnologie inovatoare.

Este nevoie de o reformă a sistemul educațional și a modului în care recalificăm oamenii. Modernizarea curiculei de învățământ care să dezvolte competențe precum rezolvarea problemelor, gândirea logică și creativitatea. Reforma sistemului de învățământ vocațional. Implementarea Învățare continuă.

Transformarea digitală va necesita recalificarea și perfecționarea forței de muncă pentru a fi integrată în procesul de automatizare.

Măsuri:

Schimbarea paradigmei în educație prin transformarea rolului profesorului din furnizor de informații în facilitator al educației și mentor al elevilor. Introducerea cursurilor de programare în ciclul primar, folosind o curriculă bazată pe activități practice, gamification și folosirea roboților.
Învățarea competentelor de tehnologia informației într-un mod integrat, multi disciplinar și aplicat.
Tehnologia Informație este o componentă esențială a oricărei profesii, nu doar a inginerilor software. Introducerea cursurilor opționale de tehnologia informației și programare în facultăți, indiferent de profil.
Dezvoltarea platformelor și a conținutului digital pentru predarea la distanță cât și în clasă. Actualizarea metodologiei de predare si pregătirea profesorilor pentru folosirea acestor platforme.
Dezvoltarea începând de la vârste fragede a competențelor de gândire critică, leadership, comunicare, lucru în echipa și de învățare continuă. Abilități fundamentale în contextul viitorului muncii și a schimbării continue accelerate.
Introducerea doctoratului profesional, în care proiectul de cercetare de desfășoară în cadrul organizațiilor, cu scopul de a dezvolta colaborarea între industrie și învățământul superior cât și încurajarea inovări.
Programe de reconversie profesională pentru a răspunde schimbărilor nevoilor din industrie și evitare șomajului generat de procesele de automatizare.