Preşedintele Klaus Iohannnis şi reprezentanţii partidelor parlamentare au semnat, marţi, Acordul politic cu scopul asigurării, în 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale.
Ceremonia din Sala Unirii de la Palatul Cotroceni a început cu intonarea imnului naţional.
Acordul a fost semnat mai întâi de şeful statului, Klaus Iohannis, urmat de liderii partidelor parlamentare. Au semnat documentul preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu şi prim-vicepreşedintele Cătălin Predoiu, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, preşedintele PC, Daniel Constantin, preşedintele PP-DD, Simona Man.
Liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian nu a fost prezent la semnarea acestui acord. El a semnat ulterior Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare, după terminarea ceremoniei oficiale.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, după primele consultări cu partidele parlamentare din mandat, pe tema finanţării Armatei, că a propus pentru prima dată în 25 de ani de la Revoluţie, încheierea unui acord asumat de întreg spectrul politic, pentru domeniul Apărării şi că a obţinul consensul formaţiunilor politice, în acest sens. Preşedintele a mulţumit în discursul său tuturor celor prezenţi pentru că au înţeles cu maturitate şi responsabilitate că este nevoie de un acord privind finanţarea Armatei, asumat de toate partidele politice parlamentare.
Chestiunea alocării unui prag minim de 2% bugetelor Apărării din satele membre NATO a fost luată la summitul NATO din Țara Galilor, desfășurat în septembrie 2014 ca răspuns la agresiunile Rusiei în Ucraina. Statele membre au fost de acord cu orizontul 2017 pentru a atinge acest nivel de finanțare, după reuniune fostul președinte Traian Băsescu afirmând că ar prefera ca România să avanseze la acest nivel de finanţare a armatei înaintea termenului stabilit.
Coaliția la guvernare a ageeat de principiu ideea formulată de Traian Băsescu însă în proiectul de buget pentru 2015 alocările pentru Apărare au fost suplimentate cu sume mici. Premierul Victor Ponta a cerut înaintea alegerilor prezidențiale ca șeful statului român să fie cel care să negocieze la Consiliul European creșterea țintei de deficit cu procentul alocărilor suplimentare pentru Armată, astfel încât România să nu iasă din criteriile asumate în plan european pentru aderarea la zona euro în 2019.
Chestiunea a fost discutată de principiu la ultimul Consiliu la care a participat Traian Băsescu, fără o decizie în acest sens, și urmează să fie ridicată, probabil, și la Consiliul de săptămâna aceasta, la care va participa noul președinte, Klaus Iohannis.
Un răspuns
2 % sau 15 % sint doar praf in ochi atita timp cit nu e specificat negru pe alb se se doreste sa se faca cu banii astia .
Pina cind nu exista „o carte alba a apararii” care sa analizeze cantitativ si calitativ intreaga problematica , imposibil sa poti face o repartizarea judicioasa a resurselor.
Citi militari voluntari avem si citi sint necesari , citi subofiteri sint si de citi ar fi nevoie , citi ofiteri superiori sint pe state si de citi ar fi necesar , doar citeva probleme de personal constant refuzate sa fie publicate .
Cite tancuri FUNCTIONANTE sint in dotare si cite ar trebui sa fie , cite avioane sint in total , cite pot zbura in misiuni reale de lupta , citi piloti avem si din acestia citi corespund normelor NATO de „combat ready” , doar citeva exemple de analiza pe care le poate gasi un cititor , analist , politician in „cartile albe a apararii” din alte tari .
Ca linie generala , atita timp cit salariile personalului depasesc 60% din fondurile alocate + ulterioara plata a utilitatilor , nu se poate cu sumele ramase sa instruesti o trupa , sa faci achizitii pe termen lung (cu licittati internationale si nu clasicul miortic de proceduri de urgenta)
De regula in practita internationala din domeniu , retributile reprezinta cam 50 % din fonduri , plata utilitatilor , (cheltuieli de functionare ) cam 10 % , iar restul e impartit in 15-20 % cheltuieli de antrenament si 25-20 % in cheltuieli de achizitii tehnica militara la norma NATO, standardele STANAG .
Lunga strada pina pricepem ce a aia o armata eficienta si nu doar de parada .
PS . Si Ucraina avea forte militare puternice , eficiente dar exclusiv pentru parazi . Cu criza din Crimea si tot ce a urmat , adevarul dureros a iesit la suprafata . Dezastru total si in toate sectoarele activitatii militare fara exceptie . Confirmand ce se stia de decenii . Ca cantitatea nu a fost niciodata si nicaeri egala cu calitatea . In special in domeniul militar .
In lipsa acestor minime strategii , poate creste bugetul pina la cer ca vor avea grija varii Oprea , Dobritoiu sau Dogaru sa deturneze sume tot mai mari in beneficiul exclusiv a pensilor lor speciale .