Partidele antieuropene ar putea câștiga europarlamentarele în 9 state – ”dreapta populistă” ar putea ajunge la 49% în PE

Sondajele prefigurează un număr semnificativ de voturi la alegerile pentru PE exprimate în favoarea formațiunilor antieuropene, populiste și de extremă dreapta, conform unui raport al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) publicat miercuri.

Sondajele și modelări indică o posibilă extindere a grupului de extremă dreapta ID cu până la 40 de locuri, ceea ce ar putea face din el a treia forță politică și ar permite formarea unei coaliții de „dreapta populistă” (PPE, ECR și ID) cu 49% din eurodeputați în noul parlament.

„Rezultatele analizei noastre ar trebui să servească drept un semnal de alarmă pentru factorii de decizie europeni cu privire la ceea ce este în joc la alegerile pentru Parlamentul European din 2024. Implicațiile acestui vot sunt de mare anvergură pentru direcția geopolitică a Consiliului European și a EuropeiComisia începând cu 2024”, se arată în raportul citat de Euractiv.

„Alegerile din iunie, pentru cei care vor să vadă o Europă mai globală, ar trebui să se refere la protejarea și consolidarea poziției UE”, a declarat Hix, specialist în politică comparată la Institutul Universitar European din Florența.

„Campaniile ar trebui să le ofere cetățenilor motive de optimism. Acestea ar trebui să vorbească despre beneficiile multilateralismului. Și ar trebui să clarifice, în ceea ce privește problemele-cheie legate de democrație și statul de drept, că ei, și nu cei de la periferia politică, sunt cei mai bine plasați pentru a proteja drepturile europene fundamentale.”

Populiștii antieruopeni ar putea pe primul loc în 9 state

Se estimează că partidele populiste antieuropene vor fi în fruntea sondajelor în nouă state membre ale UE – Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia și Slovacia -, potrivit ultimelor analize ale think tank-ului.

De asemenea, ultimul sondaj plasează aceste partide pe poziții 2 sau trei în Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.

Sondajele sugerează că vocile lor vor avea cea mai mare greutate în mai multe state membre fondatoare, cu Frații Italiei ai lui Giorgia Meloni, care se preconizează că își vor mări numărul de eurodeputați la 27, iar Frontul Național al lui Marine Le Pen este pe cale să obțină un număr record de 25 de locuri.

În Austria, Partidul Libertății (FPÖ), de dreapta radicală, ar urma să își dubleze numărul total de eurodeputați, ajungând la șase, în timp ce în Germania, partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) pare să își dubleze reprezentarea în parlamentul de 705 locuri, ajungând la 19.

Mișcarea spre dreapta eșicherului

Deși este probabil ca PPE să rămână cel mai mare grup, să își păstreze puterea de stabilire a agendei și să determine alegerea viitorului președinte al Comisiei, raportul susține că populiștii, în special cei din dreapta radicală, vor avea un cuvânt mai important de spus ca niciodată.

Se estimează că grupul de extremă dreapta ID va câștiga cu până la 40 de locuri în plus, pentru un total de 98, ceea ce ar putea face din el a treia forță politică și ar deschide posibilitatea unei coaliții de „dreapta populistă” (PPE, ECR și ID) cu 49% din eurodeputați în noul parlament, se arată în raportul citat și de The Guardian.

Sondajele și modelarea sugerează, totodată, că actuala coaliție de „centru-stânga” (S&D, G/EFA și Stânga) va avea un număr de eurodeputați redus de la 36% la 33% din total, în timp ce principala coaliție de „centru-dreapta” (PPE, RE și ECR) va scădea de la 49% la 48%.

Rolul Fidesz din Ungaria ar putea fi critic: în prezent neafiliat, partidul premierului Viktor Orbán este estimat să câștige 14 locuri și ar putea – prin alăturarea la grupul național-conservator ECR – să devină al treilea grup ca mărime.

Dacă va face acest lucru, ECR și ID combinate ar avea aproape 25% din deputații europeni din cameră, mai mult decât PPE și S&D. Între timp, se preconizează că actuala „supercoaliție” a partidelor tradiționale (PPE, S&D și RE) va coborî de la 60% la 54% din deputații europeni.

Autorii raportului au declarat că cele mai mari implicații ale geometriei modificate a parlamentului vor fi în politica de mediu, unde S&D, RE și stânga au asigurat progresul. Aceștia au spus că acest lucru ar putea fi în curând zădărnicit de o coaliție „împotriva acțiunilor politice în domeniul climei”.

În mod similar, alianța de centru și centru-stânga (RE, S&D, G/EFA, Stânga, părți din PPE) care a impus măsuri privind statul de drept, inclusiv reținerea plăților bugetare, împotriva Ungariei și Poloniei, s-ar putea să nu mai fie, sugerează raportul.

Consecințele asupra politicii externe și fiscale

În ceea ce privește Ucraina, Parlamentul ar putea avea mai mulți eurodeputați cu poziții pro-ruse.

În ceea ce privește politica fiscală, ar putea exista un impuls mai mare pentru o mai puțină centralizare a acestor politici.

Autorii analizei prevăd că modelele de vot pentru majoritatea politicilor sunt de așteptat să rămână constante.

„Deși nu vom vedea o schimbare majoră în ceea ce privește componența Parlamentului Europeanvom asista la o schimbare importantă la dreapta”, a spus Dennison. „Va fi o creștere a puterii partidelor de extremă dreapta, mai degrabă decât ceva radical nou.”

Deși aceste rezultate ar putea fi un simptom al unei tendințe populiste în creștere în Europa, ele ar putea semnala cum vor evolua ulterior alegerile naționale. În statele membre chei – Franța, Germania și Austria – ar putea indica o tendință similară pentru rezultatele alegerilor viitoare.

****