fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

Partidele ”antisistem” şi “cutremurul” produs de ele pe scena politică europeană

de Anne-Marie Blajan 26.5.2014

Forţele politice proeuropene au câştigat alegerile europene şi pot face o coaliţie solidă în Parlamentul European. Însă scorul bun obţinut de partidele eurosceptice sau chiar antieuropene în unele ţări a produs ceea ce politicienii din mainstream au numit „un cutremur politic”. Cu atât mai mult cu cât acestea și-au adjudecat vocea principală pe scenele politice ale unor țări mari și influente: Franța și Marea Britanie.

Franţa a avut parte de o situaţie inedită: pentru prima dată alegerile au fost câştigate detaşat (25%) de partidul extremist, naţionalist Frontul Naţional condus de Marine Le Pen. Socialiştii aflaţi la putere au ieşit abia pe locul trei în timp ce partidul de centrul-dreapta, UMP, s-a situat la 5 puncte procentuale mai puţin. Este pentru prima dată în istoria partidului când se întâmplă asta.

Peste Canalul Mânecii, Ukip – partidul eurosceptic britanic – a ieşit şi el câştigător în alegeri. Astfel , euroscepticii britanici şi francezii de la Frontul Naţional vor avea, cel mai probabil, câte 24 de mandate fiecare.

Victoria Ukip este o premieră la rândul ei: din 1906 niciun alt partid în afară de laburilşti şi conservatori nu au câştigat alegerile la nivel naţional.

Şi în Danemarca partidul antiimigraţie Partidul Poporului Danez a ieşit pe primul loc, în faţa socialiştilor premierului Helle Thorning-Schmidt.

Partidele de extremă dreapta au ieşit pe locul trei în Austria, Grecia, Ungaria şi, total neaşteptat, în Olanda. Partidul libertării (FPO)din Austria a obţinut o cincime din voturi, în timp ce neofasciştii de la Zorii Aurii din Grecia au obţinut 10%. În Ungaria, Jobbik şi-a adjudecat 15 procente.

O premieră a avut loc şi în Germania: pentru prima dată partidul neonazist NPD îşi va face intră în Parlamentul European. Creditat cu aproximativ 300.000 de voturi şi un scor de 1 la sută, NPD a obţinut un loc, din cele 96 de câte dispune Germania în noul Parlament.

Partidul de extremă dreapta profită de o reformă a sistemului electoral german pentru alegerile europene, care a trecut la sistemul proporţional integral, ce nu mai prevede un prag minim de intrare în Parlament.

Tot în Germania, unde sentimentele antiUE nu au fost niciodată parte a dezbaterii naţionale, euroscepticii de la Alternativa pentru Germania (AfD) au obţinut 7% din voturi şi şapte mandate în PE.

În Grecia a fost rândul extremei stângi, a comuniştilor, să câştige alegerile, în faţa celor două partide tradiţionale, Noua democraţie, de centru-dreapta, şi PASOK, de centru-stânga.

Vorbind tot despre stânga radicală, Sinn Fein a obţinut rezultate bune în Irlanda, iar Die Linke a fost votat de 8% dintre germani.

Mişcarea Cinci Stele a lui Beppe Grillo din Italia, o mişcare anti-establishment, s-a clasat pe locul doi la europarlamentare. Mesajele politicienilor acestei formaţiuni politice vorbeau desore ieşirea Italiei din zona euro şi suveranitatea monetară, economică şi culturală.

În Spania, un partid foarte tânăr de extremă stânga, înfiinţat la începutul acestui an, cu un mesaj antiausteritate, Podemos, a obţinut 8 procente, în timp ce Stânga Unită s-a clasat pe locul trei, cu 10%.

Pablo Iglesias, liderul Podemos, a spus duminică noaptea căva colabora strâns cu eurodeputaţii din ţările din sudul UE, lovite de criză: „Nu vrem să fim o colonie a Germaniei şi a troicii”, le-a spus el suporterilor care îl ovaţionau.

“Politicienii populişti, precum domnul Farage şi doamna Le Pen câştigă atât de multe voturi pentru că sunt voci anti-establishment. Cetăţenii sunt sătui de politicienii din partidele tradiţionale care spun acelaşi lucru, dar fac foarte puţine. Populiştii sunt autentici în ceea ce spun, iar votanţilor le place asta”, este analiza făcută de un expert britanic, Tim Newark, citat de Financial Times.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.5.2014

4 comentarii

  1. casandra
    27.5.2014, 11:38 am

    În ultimii 15 ani s-a mai întâmplat, într-un stat european sau altul, să crească ponderea electorală a vreunui partid care se opune “mersului actual al lucrurilor”. Oricum am numi asemenea partide – populiste, antisistem, extremiste, etc. -, ele nu au rezistat prea mult în primul eşalon al politicii naţionale şi nu au afectat UE.
    Acum este altceva: cumulat, partidele “populiste”, extremiste, antisistem au adunat cam o treime din vocile UE. Şi, atenţie!, o bună parte a electorilor tradiţionali ai partidelor clasice au vot acum cu partidele respective, dar ţin o ureche atentă şi la spusele partidelor “populiste”. Dacă partidele clasice nu înţeleg să schimbe azimutul politicilor naţionale şi UE în sensul aşteptărilor profunde ale electoratelor…nu va fi prea bine în Europa.
    Şi nu au la dispoziţie 5 ani, un mandat întreg, în care să aştepte şi să spere că economia îşi revine, că popoarele vor fi calmate, că…că…Nu!
    Pentru prima dată în istoria europeană postbelică, partidele antisistem şi radicale sunt preyente cam în toate ţările membre UE. Câteva ocupă chiar poziţii proeminente. Nu vor aştepta prea mult înainte de a provoca mişcări care să le consolideze poziţiile la nivel naţional. Dacă în următorii 2 ani patrtidele clasice nu fac mişcări serioase prin care popoarele să-şi recapete încrederea şi nivelul de trai, vor urma mari şi violente mişcări în multe ţări europene. Iar partidele anti-sistem vor culege susţinere serioasă. Şi se vor consolida pentru următorul ciclu politic.
    Este o necesitate politică stategică obiectivă a acestor partide sî existe mişcări ample de opoziţie la actualul construct european şi la politicile actuale de guvernare d ela nivelul statelor. Nu o vor rata.
    Din păcate, în rândul partidelor clasice lipsesc cu desăvârşire liderii autentici, capabili să înţeleagă momentul şi pregătiţi să confrunte lumea marilor afaceri şi să o determine să renunţe la o parte din “prada” apropriată în ultimele două decenii în dauna nivelului REAL de trai al unei majorităţi consistente a popoarelor europene. Urmează lacrimi.

    • Cristian Grosu
      27.5.2014, 12:46 pm

      Deja e un editorial, doamnă.
      Da, lipsa liderilor ascute concursul populismelor (în care intră până și partidele clasice – populisme poate formulate altfel și de pe poziții mai pretentios ideologice), birocratia mecanismului d ela Bruxelles intârzie deciziile și le face greoaie și dificil de implementat, e prea multă lume făcută din cerneală ca să aibă cineva forța de-a folosi corect ”sistemul” și de-a face din ele un instrument de ținut pasul cu ce se petrece în jur. după cum bine vedem, se petrece.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: După alegeri urmează patru ani de ”pace politică”. România are șansa de a deveni un tigru al Europei Centrale și de Est

Vladimir Ionescu

După alegerile parlamentare vor urma patru ani de ”pace politică”, a afirmat sâmbătă premierul Ludovic Orban, adăugând că oportunitățile pe care le are România reprezintă… Mai mult

Europa

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune

Vladimir Ionescu

Parlamentul European (PE) a aprobat vineri poziţia sa cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC) a UE, care cuprinde în special obligaţii de mediu… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban, despre un eventual lockdown: Obiectivul nostru este ca economia să funcționeze în parametrii obișnuiți

Razvan Diaconu

Întrebat dacă ar fi oportună varianta unui lockdown în România, premierul Ludovic Orban a afirmat că obiectivul executivului este ca oamenii să ducă o viaţă… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: PNL nu prezintă acum un buget pentru 2021 deoarece ar fi ilegal

Alexandra Pele

Guvernul PNL nu prezintă un draft de buget pentru anul viitor deoarece proximitatea alegerilor parlamentare interzice acest lucru, a explicat, sâmbătă, ministrul Finanțelor Publice, Florin… Mai mult

Europa

UE și SUA – inițiativă comună dedicată problemelor legate de China

Vladimir Ionescu

Statele Unite şi Uniunea Europeană au lansat vineri un canal bilateral dedicat dialogului pe probleme legate de China, informează dpa, citată de Agerpres. Secretarul de… Mai mult

Stiri

Guvernul a atacat la CJUE Pachetul Mobilitate, argumentând că legislația europeană afectează companiile românești

Vladimir Ionescu

Guvernul României a sesizat, în cursul zilei de vineri, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acţiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen se confruntă cu critici dure în interiorul PPE

Iulian Soare

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen se confruntă cu nemulțumiri din ce în ce mai mari în interiorul propriei familii politice, PPE, ajungând să… Mai mult