vineri

29 martie, 2024

5 mai, 2015

senatParlamentarii au depus în ultima perioadă tot mai multe inițiative de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, acestea aflându-se în diferite faze ale procesului legislativ. Cea mai recentă este inițiativa unor deputați PSD, depusă la Senat, și care vizează, în esență, arestarea preventivă.

Printre inițiatori figurează doi dintre autorii controversatului proiect care prevedea transformarea STS dintr-o instituție autonomă aflată sub coordonarea CSAT și, implicit, a președintelui într-un departament al Ministerului Afacerilor Interne: Marian Ghiveciu și Ciprian Nica (acesta din urmă anunțând că își retrage semnătura). De asemenea, printre semnatari se mai află și deputatul minorităților naționale Nicolae Păun, autor al propunerii legislative privind amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse.

Cel mai important amendament se referă la limitarea măsurilor preventive (fie că este vorba despre arest preventiv, arest la domiciliu sau control judiciar).


„Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”, se arată în proiect.

Procurorul nu poate decide aplicarea unor măsuri preventive sau cu privire la propunere de arestare preventivă a suspectului ori inculpatului în funcţie de denunţul făcut de acesta împotriva altor persoane care au săvârşit fapte ce nu au legătură cu obiectul cauzei sau al cererii prin care se solicită arestarea preventivă, se mai arată în propunerea de modificare a legii penale.

Inițiatorii merg mai departe și introduc pedepse pentru procurori: „reţinerea sau arestarea ori aplicarea unei măsuri preventive neprivativă de libertate a unei persoane, ştiind că nu există probe concrete din care să rezulte dincolo de orice îndoială că acesta a săvârşit o infracţiune, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Argumentele DNA  

Propunerile deputaților au fost criticate punctual de DNA, care a formulat un punct de vedere înaintat Ministerului Justiției.


Modificarea legii cu privire la condiţiile de aplicare a arestării preventive ar atrage imposibilitatea dispunerii acestei măsuri preventive anterior condamnării, prin introducerea sintagmei „numai dacă există probe concrete din care rezultă, dincolo de orice îndoială, că inculpatul a săvârşit o infracţiune”, argumentează DNA.

”Măsurile preventive se dispun în timpul procesului penal, pentru a garanta buna sa desfăşurare. Înainte de pronunţare unei hotărâri judecătoreşti cu privire la fondul cauzei, pe baza întregului probatoriu, nimeni nu poate formula o concluzie de certitudine cu privire la săvârşirea infracţiunii de către inculpat, mai ales la standardul de probaţiune cerut în propunere.

Adoptarea textului ar avea ca efect, practic, imposibilitatea de a se dispune orice măsură preventivă, în orice cauză, anterior condamnării inculpatului”, argumentează DNA.

DNA mai precizează că modificarea art. 283 şi reglementarea infracţiunii de represiune nedreaptă prin referirea la condiţia ”dincolo de orice îndoială” are potenţialul de a transforma orice magistrat într-un inculpat.

”Măsurile preventive se dispun în cursul procesului penal, înainte de finalizarea cercetărilor, când nu se poate trage o concluzie definitivă despre vinovăţia unei persoane.

Pot fi situaţii în care probele administrate la un moment dat să justifice luarea unei măsuri preventive, după care să fie administrate noi probe care să demonstreze nevinovăţia unei persoane.

Aceste ipoteze nu pot fi asimilate cu o infracţiune săvârşită de magistrat, ci sunt tocmai rezultatul unei bune funcţionări a sistemului judiciar, care trebuie să strângă toate probele necesare aflării adevărului, şi în apărare şi în acuzare, şi să îşi formeze opinia doar la final, pe baza întregului probatoriu”, se arată în punctul de vedere al procurorilor.

Potrivit sursei citate, introducerea infracţiunii de abuz de putere al organelor judiciare ar avea ca unic efect exercitarea unei presiuni nemaiîntâlnite la adresa magistraţilor care soluţionează cauze complexe.

Modificarea art. 224 şi 225, prin excluderea denunţului dintre elementele care pot fi avute în vedere la aprecierea unei măsuri preventive este în contradicţie cu principiile procesului penal, mai arată procurorii.

Pericolul pentru ordinea publică şi scopul general al bunei desfăşurări a procesului penal trebuie apreciate pe baza tuturor elementelor cauzei, nu doar pe baza unor criterii selectate în mod arbitrar. Atitudinea unei persoane este un element esenţial pentru a aprecia situaţia acesteia, iar formularea unui denunţ a fost considerată de legiuitor o cauză importantă de atenuare a pedepsei. Această gravitate a se reflectă şi la momentul alegerii unei măsuri preventive, care este în toate situaţiile cenzurată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi.

Legiuitorul nu poate impune unui judecător să se raporteze doar la anumite elemente când apreciază o situaţie de fapt, întrucât acest proces de analiză reprezintă o componentă a procesului de deliberare ce intră în atributul exclusiv al puterii judecătoreşti.

O altă modificare criticată de DNA se referă la excluderea raportului dintre avocat şi suspect dintre situațiile care pot forma obiectul supravegherii, chiar atunci când aceştia pregătesc săvârşirea unei infracţiuni. DNA consideră că o astfel de măsură echivalează practic cu reglementarea unei impunităţi pentru anumite categorii de fapte.

În acest mod, un contract de asistenţă juridică încheiat cu caracter formal ar atrage imposibilitatea absolută a interceptării convorbirilor dintre părţile contractului, care ar putea astfel săvârşi împreună orice infracţiuni, cunoscând că nu pot fi detectaţi.

De asemenea, abrogarea art. 141 privind autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică de către procuror, pe o perioada strict determinată, ar lipsi organele de urmărire penală de un instrument esenţial în combaterea criminalităţii grave:

”În practica organelor judiciare sunt numeroase situaţii în care acestea sunt sesizate că o infracţiune (luare de mită, trafic de droguri, omor) se va săvârşi în scurt timp. În aceste situaţii, aflarea adevărului presupune o reacţie rapidă pentru surprinderea în flagrant a infractorilor, iar timpul aflat la dispoziţie nu ar permite sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi”

Alte tentative de modificare a legii penale la Senat

O altă inițiativă de modificare a legislației penale a fost aprobată luni de senatorii din Comisia juridică, aceștia stabilind că arestarea preventivă nu va putea fi dispusă decât „dacă din probe rezultă indicii temeinice”, înlocuind astfel sintagma ”suspiciune rezonabilă”, existentă în legea în vigoare.

Amendamentul a fost aprobat în cadrul dezbaterii unui proiectul Guvernului a intrat în circuitul legislativ din data de 23 februarie 2015. Legea are un caracter organic, Camera Deputaților fiind cameră decizională.

Respectivul amendament, aprobat marţi de către Comisia juridică, aparţine senatorilor PSD Ioan Chelaru, Ovidiu Donţu şi Cristiana Anghel şi prevede modificarea articolului 202 din Codul de procedură penală în sensul că „măsurile preventive pot fi dispuse dacă din probe rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”.

Senatorii din Comisia juridcă au aprobat, totodată, un alt amendament formulat de către senatorul Şerban Nicolae potrivit căruia se modifică litera b) a articolului 39, alin.1 în sensul că, atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, „la care se poate adăuga un spor de până la o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, fără ca acest spor să depăşească jumătate din pedeapsa stabilită ca fiind cea mai grea”.

Și UDMR a avut un amendament referitor la eliminarea cătușelor, în cazul persoanelor reținute sau arestate preventiv, însă textul a fost respins întrucât, săptămâna trecută, Comisia a avizat o altă propunere legislativă a senatorului PSD Nicolae Șerban, care reglementa exact interzicerea folosirii cătușelor pentru persoanele anchetate pentru acte de corupție.

Inițiativele legislative vin în contextul în care Parlamentul a blocat recent o nouă cerere de arestare preventivă în cazul deputatului PSD Ion Ochi, după ce decizia Senatului de a nu încuviința arestarea preventivă a lui Dan Șova a generat un conflict juridic de natură constituțională între puterea judecătorească și Legislativ, potrivit Curții Constituționale.

Articole recomandate:

Etichete: , , ,

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: