Legea avertizorului de integritate a fost modificată de Senat și urmează să intre rapid în dezbaterea Camerei Deputaților, forul decizional, pentru ca România să nu piardă 700 de milioane de euro din PNRR. Intervenția de urgență și limitată la eliminarea unui singur cuvânt, nu rezolvă însă, nici pe departe, obiecțiile ridicate de Comisia Europeană, reclamă USR, deci riscul neacceptării celei de-a doua tranșe din PNRR rămâne.
De ce este importantă legea avertizorului de integritate
România mai are la dipoziţie mai puțin de o lună pentru a rezolva condițiile necesare deblocării sumelor aferente celei de-a doua tranșe din PNRR, perioadă în care Guvernul trebuie să rezolve două condiții-cheie pentru a nu pierde banii – reformularea legii avertizorilor de integritate astfel încât acestora să li se asigure o protecție reală, și găsirea unei soluții în cazul centralei Rovinari.
„Aceste decizii (trebuie – n.red.) să fie fundamentate și să fie luate într-o perioadă rezonabilă de timp, ca să putem să mergem mai departe cu cererea de plata numărul doi. În caz contrar, plata parțială, care poate să înseamne până la 700 de milioane de euro, care daca în șase luni nu sunt rezolvate problemele”, îi pierdem, declara săptămâna trecută ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș.
Punctul vulnerabil din lege
Actuala lege diminuează considerabil puterea reglementării, al cărei scop este combaterea actelor corupție și a comportamentelor abuzive, întrucât elimină practic, prin formulare, cea mai eficientă formă de sesizare, cea sub anonimat.
Excluderea acestei variante de sesizare descurajează din start orice posibil avertizor de integritate, care se expune prin dezvăluirile sale abuzurilor din partea celor denunțați și, uneori, își poate pune în pericol chiar integritatea fizică.
Ce modificare au făcut parlamentarii Coaliției pentru a răspunde cerințelor Comisiei Europene
Marți, senatorii au scos un singur cuvânt și, astfel, în opinia lor, se modifică radical modul în care vor fi tratate sesizările primite din surse anonime.
Forma veche a prevederii modificate:
„Prin excepție de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează și se soluționează în măsura în care conține indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii.”
Forma votată marți:
„Prin excepție de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează și se soluționează în măsura în care conține indicii referitoare la încălcări ale legii.”
De ce nu răspunde modificarea obiecțiilor ridicate de Bruxelles
Președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, Radu Nicolae, a declarat marți, la RFI România, că modificarea nu rezolvă diferența de tratament a sesizărilor în funcție de sursă: ”Mie mi se pare că nu rezolvă mai nimic, pentru că problema inițială de la care a plecat a fost cea a diferenței dintre modul în care este tratat avertizorul cu nume și prenume și modul în care este tratat avertizorul care raportează anonim. În mod normal, nu trebuie să ne intereseze identitatea avertizorului, ci ceea ce spune avertizorul (…) Ce înseamnă indicii temeinice, un termen preluat din Dreptul Penal? Înseamnă aproape probe, înseamnă dovezi concrete. Or Directiva vorbește de informații. Avertizorii în interes public nu pot oferi decât informații, informații la care au avut acces, ca urmare a activității pe care au desfășurat-o”.
Radu Nicolae amintește că executivul comunitar, care se referea în evaluarea sa la existența termenului indicii: ”Noi am inventat acest termen, indicii temeinice și Comisia a spus: uitați-vă în Directivă, nu există cuvântul indicii deloc, există doar cuvântul informații, repetat de 136 de ori în Directivă, cuvântul informații privind încălcările legii. Ce trebuia să facă România? Să revină la forma inițială a Ministerului Justiției, care vorbea despre faptul că raportarea anonimă se ia în considerare, dacă conține informații cu privire la încălcările legii. Noi ce am făcut? Am făcut o șmecherie, am zis hai să șmecherim Comisia”.
USR: Legea nu oferă siguranță avertizărilor de integritate
Senatoarea USR Simona Spătaru, membră a Comisiei juridice din Senat, a atras atenția că legea în forma propusă nu asigură siguranța avertizorilor de integritate, așa cum dorește Comisia Europeană și cum a propus USR într-o inițiativă legislativă care este ținută blocată de o lună în Biroul Permanent.
„USR a fost la guvernare opt luni și v-a lăsat pe masă singurul plan strategic pentru dezvoltarea României. Sunt 30 de miliarde de euro pentru care USR a muncit și a lăsat ceva concret și de valoare la Guvern. În acest moment, blocați 2,8 miliarde de euro din acești bani și știați acest lucru încă de anul trecut, când ați dat această lege proastă. V-a spus și Comisia, v-am spus și noi, USR. Mai mult decât atât, anul acesta am venit cu o lege nouă, în care, de asemenea, v-am arătat, cu subiect și predicat, ce trebuie sa faceți, dar în continuare prioritatea PSD și PNL este să facă scăpați hoții”, a spus senatoarea USR Simona Spătaru.
Cea mai gravă problemă vizează faptul că avertizorii care depun sesizări nu pot rămâne anonimi, insistă USR.
***
