Coaliția de guevrnare va găsi curând o soluție în privința legii privind avertizorul de integritate, după ce Biroul permanent al Senatului a primit o informare legată de acest un jalon din PNRR, a declarat luni Alina Gorghiu, președintele interimar al camerei superioare a Parlamentului.

Forma legii avertizoului de integritatea este una dintre cele trei jaloane – problemă aferente celei de-a doua tranșe de fonduri PNRR, alături de respectarea planului de decarbonizare (închiderea minelor de cărbune) și apelurile de proiecte pe hidrogen și cogenerare.

Comisia Europeană a decis să acorde României șase luni în care să își rezolve restanțele înregistrate la îndeplinirea jaloanelor PNRR necesare pentru accesarea celei de-a doua tranșe din aceste fonduri europene, tranșă ce se ridică la aproximativ trei miliarde de euro.

„La Biroul permanent ne-a venit o informare legată de un jalon din PNRR, şi anume jalonul 430, vorbim de legea avertizorilor de integritate. (…) Vă informez că am luat act de această informare venită din partea ministrului Justiţiei şi vă comunic că suntem în contact, la nivel de Guvern, de ministere, cu Comisia Europeană şi vom găsi, în cel mai scurt timp soluţia tehnică, va fi agreată la nivel de coaliţie şi într-un termen rezonabil acest jalon din PNRR va deveni un punct bifat de către Parlamentul României”, a declarat Alina Gorghiu.

Întrebată de ce Guvernul nu a ținut cont de la început de observațiile Bruxelles-ului pe marginea modificării legii, Alina Gorghiu a replicat că „este bine că se discută o lege până cădem de acord cu Comisia Europeană”: „Vorbim de un singur articol: acea expresie «indicii temeinice» din articolul referitor la denunțurile anonime și va fi găsită foarte repede soluția pe care Comisia Europeană și experții Guvernului să o agreeze. Probabil vom avea foarte repede adoptat un nou proiect de lege, pentru că altă soluție tehnică nu există”.

Legea slăbește protecția acordată avertizorului de integritate și face imposibilă sesizarea anonimă

În forma adoptată anul trecut, legea descurajează raportările privind încălcarea legii și elimină, practic, raportarea acestor fapte sub protecția anonimatului.

Reglementarea ce ar putea duce la dispariția sesizărilor și, prin urmare, la inutilitatea legii: „Raportarea cuprinde, cel puțin, următoarele: numele și prenumele, datele de contact ale avertizorului în interes public, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul unei autorități, instituții publice, oricărei alte persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanei juridice de drept privat, precum și, după caz, probele în susținerea raportării, data și semnătura, după caz”.

Reglementarea a generat proteste din partea mai multor ONG-uri, precum și observații transmise de Comisia Europeană.

***