Parchetul European, care va deschide un nou capitol în combaterea criminalității transfrontaliere, a devenit operațional marți. EPPO „va supraveghea cu ochi de vultur implementarea NextGenerationEU ”, adică folosirea fondurile ce vor finanța planurile naționale de redresare și reziliență, precizează un comunicat comun transmis de trei comisari europeni – Vera Jourová, Johannes Hahn și Didier Reynders.
„Începând de astăzi, Parchetul European (EPPO) este operațional. Aceasta deschide un nou capitol în combaterea criminalității transfrontaliere. Primul serviciu de urmărire penală supranațională își începe operațiunile pentru protejarea banilor contribuabililor din UE”, precizează cei trei comisari europeni.
Parchetul European va investiga infracțiuni precum spălarea banilor, corupția și frauda transfrontalieră în materie de TVA.
„Numai în 2019, statele membre au raportat fraude care afectează 460 milioane de euro din bugetul UE. (…) Acest lucru trebuie să se oprească, cu atât mai mult cu cât COVID-19 ne-a provocat profund economiile și avem nevoie de fiecare euro pentru redresare”, mai menționează comunicatul Comisiei Europene.
Parchetul „va supraveghea implementarea NextGenerationEU cu ochi de vultur” pentru a se asigura că fondurile vor ajunge la economiille statelor membre și la cetățenii europeni. „Sunt în joc 750 de miliarde de euro în împrumuturi și subvenții”, precizează cei trei comisari, care lansează un apel către statele membre care nu participă încă la Parchetul European să i se alăture: „Suedia și-a exprimat interesul și intenționează să adere la EPPO în 2022. Încurajăm cele patru state membre care au ales să rămână în afară să se alăture. Pentru că infracționalitatea nu cunoaște granițe – trebuie să luptăm împreună”.
Din cele 27 de state UE, cinci au decis să nu participe la EPPO: Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.
EPPO își începe activitatea fără procurorii delegați din Finlanda și Slovenia, cele două țări care nu au făcut nominalizările în timp util.
Pe lângă doi sau mai mulți procurori europeni delegați, fiecare stat membru participant are și un procuror european la Luxemburg. Regulamentul EPPO prevede că, în circumstanțe excepționale, procurorul european din același stat membru poate înlocui procurorii europeni delegați.
Această soluție tranzitorie va permite EPPO să își înceapă activitatea. Procurorii europeni finlandezi și sloveni din Luxemburg vor investiga eventualele cazuri din Finlanda și Slovenia cu sprijinul autorităților naționale, până când procurorii europeni delegați vor fi pregătiți să își asume funcțiile.
Laura Codruța Kovesi: Credibilitatea UE depinde de succesul EPPO
”Succesul nostru este o chestiune de credibilitate a Uniunii noastre”, a declarat fosta şefă a Parchetului român anticorupţie, devenită procuror șef al EPPO, într-un discurs în care a subliniat că înfiinţarea acestei instituţii a necesitat ”mai mult de două decenii de discuţii” şi ”negocieri politice dificile”.
Această instanţă supranaţională, al cărei birou central se află la Luxemburg, este însărcinată să ancheteze, să urmărească şi să traducă în justiţie autorii infracţiunilor care aduc artingere bugetului UE – o putere fără precedent.
Stelian Ion: Începerea activităţii Parchetului European, moment istoric pentru UE şi pentru România
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat, marţi, că începerea activităţii Parchetului European este „un moment istoric pentru Uniunea Europeană şi pentru România”.
„Este un moment istoric pentru Uniunea Europeană şi pentru România, ca stat membru participant la cooperarea consolidată de instituire a Parchetului European. Aşteptările cetăţenilor europeni de la noua structură europeană sunt mari. Sunt convins că Procurorul-şef european şi echipa sa vor da dovada profesionalismului şi excelenţei, prin obţinerea unui track-record care să asigure o protecţie efectivă a intereselor financiare ale Uniunii. Voi continua să sprijin activitatea Parchetului European, conştient fiind că succesul acestuia depinde de strânsa şi eficienta colaborare a acesteia cu autorităţile naţionale competente, bazată pe încredere reciprocă”, a declarat Stelian Ion, citat într-un comunicat al Ministerului Justiţiei transmis AGERPRES.
