Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților a chemat marți la audieri conducerea ANAF și pe cea a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor pentru a afla detalii legate de ”implicațiile fiscale și acțiunile întreprinse în urma dezvăluirilor legate de dosarul Panama Papers”.
Primul care a vorbit în fața comisiei a fost Dragoș Doroș, noul președinte al ANAF, care a afirmat că a înființat un grup de lucru care are ca atribuții verificarea datelor care privesc cetățeni români cu conturi în Panama și că a cerut Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (Rise Project) baza de date referitoare la acest dosar.
Cel puțin o parte dintre aceste date puteau fi obținute de la Oficiul contra Spălării Banilor, instituție care, potrivit declarațiilor făcute de președintele Neculae Plăiașu, cunoaște deja 286 de persoane fizice sau juridice care au efectuat tranzacții în și din conturi din Panama în ultimii 13 ani.
Cifra furnizată de Neculae Plăiașu este aproape de 3 ori mai mare decât cea comunicată de Rise Project, care după publicarea primelor materiale din investigația Panama Papers a anunțat că a identificat aproximativ 100 de români implicați în tranzacții financiare în Panama.
Cum (nu) circulă informația între instituțiile statului
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este Unitatea de Informaţii Financiare a României, care elaborează, coordonează şi implementează sistemul naţional de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.
Potrivit legii de organizare, Oficiul este condus de un preşedinte, numit de guvern din rândul membrilor Plenului Oficiului, care are calitatea de ordonator principal de credite.
Plenul Oficiului este structura deliberativă şi de decizie formată din reprezentanți ai unor instituții (Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Banca Naţională a României, Curtea de Conturi, Asociaţia Română a Băncilor) printre care se numără și Ministerul Finanţelor Publice. Minister care are în subordine ANAF.
Neculae Plăiașu spune că primele informații despre conturi în Panama ale unor persoane din România sunt cunoscute din 2003, adică cu 13 ani înainte de izbucnirea scandalului Panama Papers.
În perioada 2003-2016, oficiul a făcut și 13 sesizări, la Parchetul ÎCCJ, în legătură cu tranzacții suspecte în care sunt implicate conturi din Panama.
ANAF pare să nu cunoască aceste detalii, grupul de lucru constituit la nivelul Fiscului cercetând în prezent, printre altele, ”toate sursele de pe Internet”.
Parchetul ÎCCJ nu a comunicat niciodată informații pe acest subiect.
Demersurile ANAF
„În prezent ANAF a inițiat demersuri pentru obținerea datelor și acestea vor fi analizate. Prelucrarea se va face cu respectarea confidențialității specifice secretului fiscal. Încercăm să obținem sprijinul și altor instituții din România„, a spus marți deputaților Dragoș Doroș.
Șeful Fiscului a reamintit că la ANAF s-a înființat un grup de lucru care are ca atribuții verificarea datelor care privesc cetățeni români cu conturi în Panama.
„La nivelul ANAF suntem în situația în care avem un grup de lucru care are atribuții pe verificarea, analizarea și coordonarea unitară la nivelul Agenției. Se evaluează necesarul logistic având în vedere cantitatea datelor. Am făcut o cerere oficială către Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație să ne fie pusă la dispoziție baza de date. În același timp investigăm toate sursele de pe internet sau din alte surse. Avem în vedere implicațiile fiscale și de altă natură”, a afirmat oficialul ANAF.
Activitatea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor
„În perioada 2003-31 martie 2016, în bazele de date ale Oficiului au fost înregistrate 286 de persoane fizice și juridice care au realizat încasări și transferuri externe din și în Panama. Valoric, au intrat 21,7 milioane de euro și au iesit 50,5 milioane de euro. Menționez că cifrele sunt influențate de conditia barem mai mare de 15.000 de euro. Prin procedurile noastre au fost cuprinse în analiză și produsele rezultate au fost diseminate instituțiilor de aplicare a legii. În 2015 au fost diseminate 13 sesizari către Parchetul de pe lângă Înalta Curte.”, a afirmat în fața comisiei de buget finanțe de la Camera Deputaților Neculae Plăiașu.
