fbpx

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

Până unde poate România conta pe exporturi: Turcia ne salvează, Ungaria ne dă lecţii

de Marin Pana 25.9.2011

Recenta retrogradare a ratingului Italiei de către S&P readuce în discuţie sănătatea economică a partenerilor către care România exportă. Ştiut fiind că exporturile au fost anul trecut şi în 2011 o importantă sursă a creşterii economice – atâta câtă e – a României.

În topul ţărilor cu care România face schimburi comerciale s-au produs modificări semnificative, după cum arată cifrele detaliate furnizate de Institutul Naţional de Statistică pentru prima jumătate a lui 2011. Vă prezentăm câteva dintre cele mai importante evoluţii ce au avut loc.

Unde exportăm şi ce-i aşteaptă pe partenerii noştri

Germania, Italia şi Franţa au rămas pe podiumul exporturilor, urmate la o distanţă tot mai mică de Turcia şi Ungaria.

Din păcate, prognoza economică pentru cele trei mari puteri europene menţionate mai sus a fost revizuită în jos cu 0,3 – 0,5%.

Cea de a patra, Marea Britanie, rămâne să ocupe un loc în a doua jumătate a unui top 10 al ţărilor în care România exportă.

Situaţia economică a partenerilor noştri se prezintă, pe anul 2011, astfel:

Germania va înregistra în acest an cea mai mare creştere din rândul principalelor economii europene, de 2,7%, urmată de Franţa, cu 1,7%, Marea Britanie, cu 1,1%, şi Italia, cu 0,6%. Pentru anul următor, FMI anticipează un avans al PIB de 1,3% în Germania, 1,6% în Marea Britanie, 1,4% în Franţa şi 0,3% în Italia.

(Click pentru mărire)

Reducerea creşterii economice preconizate pentru cei mai importanţi  membri UE va afecta cu siguranţă şi exporturile României către aceştia. De aceea, este nevoie ca cererea internă să preia treptat solicitările de mărfuri venite din exterior.

Excedentul important cu Turcia ne-a îmbunătăţit radical rezultatele

În context, trebuie subliniată evoluţia Turciei, care a trecut oarecum neobservată dar ne priveşte în cel mai înalt grad. Creşterea economiei turceşti a depăşit-o pe cea a Chinei, cu 11,6% pe primul trimestru din 2011 şi 8,8% pe trimestrul al doilea ( faţă de aceleaşi perioade din anul anterior).

De aici a venit şi stimularea puternică a exporturilor româneşti pe o piaţă de 80 de milioane de oameni. De altfel, pe relaţia cu Turcia, România a obţinut cel mai important excedent comercial, de peste o jumătate de miliard de euro, pe prima jumătate a acestui an.

Având în vedere şi poziţia Turciei de membru asociat la UE, cu cerere de aderare depusă acum câteva decenii, trebuie subliniată importanţa strategică a acestei ţări pentru România. Mai ales că opiniile analiştilor concordă în sensul că dezvoltarea economică rapidă a Turciei va continua.

De unde importăm: Ungaria ia faţa Chinei la exporturile în România

(Click pentru mărire)

Strecurată pe podium în condiţii de criză, deoarece a găsit în România o piaţă foarte importantă de desfacere, Ungaria şi-a consolidat poziţia ( vezi tabelul 2). Mărfurile ungureşti au un raport preţ/calitate foarte avantajos pentru consumatorul român, ceea ce a creeat o situaţie greu de intuit.

După ce a urcat an de an în topul deficitelor comerciale bilaterale ale României, Ungaria a luat faţa Chinei, a ajuns pe locul doi şi ameninţă deja prima poziţie. Aproape un sfert din deficitul de 4,6 miliarde euro înregistrat de ţara noastră în comerţul internaţional derulat în semestrul unu 2011 s-a făcut cu vecina de la vest.

deficit comercial Romania" src="https://cdn.cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2011/09/Tabel-3-deficit-comercial-Romania.png" alt="" width="280" srcset="https://cdn.cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2011/09/Tabel-3-deficit-comercial-Romania.png 393w, https://cdn.cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2011/09/Tabel-3-deficit-comercial-Romania-300x290.png 300w" sizes="(max-width: 393px) 100vw, 393px" />

(Click pentru mărire)

Această evoluţie s-a produs în pofida eforturilor noastre de a recupera decalajul de competitivitate. Exporturile noastre au crescut cu 54,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, iar importurile cu „doar” 26,6%. Cu toate acestea, în termeni absoluţi, deficitul cu Ungaria s-a majorat în continuare, de la 983,5 milioane euro la 1,0223 miliarde euro.

Am insistat pe acest exemplu edificator pentru a sesiza că, dată fiind baza foarte precară de plecare, ritmurile de creştere la export ar trebui să fie mult mai mari decât cele la import pentru a începe să recuperăm deficitele deja instalate.

Câteva „curiozităţi” pe ţări de destinaţie

Analiza detaliată mai dezvăluie şi o serie de particularităţi ale comerţului exterior românesc, dintre care vom menţiona câteva:

1. Deficitul cu Ungaria este cu 40% mai mare decât cel cu Federaţia Rusă.

2. Cel mai mare vecin, Ucraina, figurează de-abia pe locul 14 la export şi locul 17 la import.

3. Pe relaţiile cu Polonia şi Cehia regăsim aceeaşi situaţie ca şi în comerţul cu Ungaria, gradul de acoperire al importurilor cu exporturile realizate fiind de 57% – 58%, faţă de 55% cu Ungaria. Deficitele sunt mai mici doar pentru că nu avem relaţii comerciale la fel de dezvoltate.

4. Cu toate acestea, cel mai redus grad de acoperire, exceptând cazurile speciale ale importurilor energetice masive din Kazahstan şi Rusia sau al exporturilor cvasiinexistente către China, îl avem pe relaţia cu Austria – 42%.

5. Deficitele nu se localizează la cei mai mari parteneri comerciali. De pildă, deficitul cu Germania este similar cu cel înregistrat cu Cehia iar cel cu „vicecampioana” Italia este similar cu cel pe relaţia Belgia ( locul 13 la export şi 16 la import.)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2011

7 comentarii

  1. O zi obişnuită: 26 Septembrie – “Fotbal in catuşe şi deranj de 3 milioane de euro” « Politeía
    26.9.2011, 6:57 am

    […] Până unde poate România conta pe exporturi: Turcia ne salvează, Ungaria ne dă lecţii. Recenta retrogradare a ratingului Italiei de către S&P readuce în discuţie sănătatea economică a partenerilor către care România exportă. Ştiut fiind că exporturile au fost anul trecut şi în 2011 o importantă sursă a creşterii economice – atâta câtă e – a României.  În topul ţărilor cu care România face schimburi comerciale s-au produs modificări semnificative, după cum arată cifrele detaliate furnizate de Institutul Naţional de Statistică pentru prima jumătate a lui 2011. Vă prezentăm câteva dintre cele mai importante evoluţii ce au avut loc. Germania, Italia şi Franţa au rămas pe podiumul exporturilor, urmate la o distanţă tot mai mică de Turcia şi Ungaria. Din păcate, prognoza economică pentru cele trei mari puteri europene menţionate mai sus a fost revizuită în jos cu 0,3 – 0,5%. Cea de a patra, Marea Britanie, rămâne să ocupe un loc în a doua jumătate a unui top 10 al ţărilor în care România exportă. Germania va înregistra în acest an cea mai mare creştere din rândul principalelor economii europene, de 2,7%, urmată de Franţa, cu 1,7%, Marea Britanie, cu 1,1%, şi Italia, cu 0,6%. Pentru anul următor, FMI anticipează un avans al PIB de 1,3% în Germania, 1,6% în Marea Britanie, 1,4% în Franţa şi 0,3% în Italia. Reducerea creşterii economice preconizate pentru cei mai importanţi  membri UE va afecta cu siguranţă şi exporturile României către aceştia. De aceea, este nevoie ca cererea internă să preia treptat solicitările de mărfuri venite din exterior. Mai multe in Curs de Guvernare. […]

  2. Kozma Simon
    26.9.2011, 9:54 am

    Da. Un studiu bine facut si care trebuie sa dea de gandit celor, ce au si cu ce.E o cheie a binestari poporului.E un motor (singurul) ce influenteaza starea materiala.Ma gandeam azi ca pentru a produce modificari importante(nu voi specifica ce fel),trebuie distruse cele existente. Acest lucru se intampla adesea in Romania.

  3. Turnofftheglory
    26.9.2011, 7:23 pm

    Si lansarea Noua Republica poate fi o stire?

    http://theophylepoliteia.wordpress.com/2011/09/26/politeia-adera-la-noua-republica

  4. Isailă Brătfălean
    28.9.2011, 11:31 am

    Nu are treabă rumânul cu doctrinele. Eu sper ca Partidul Ardelenilor să intre Parlament la sfârșitul lui 2012. S-ar întrezări o nouă republică, una federală, după sufletul și cele mai bune tradiții ale românilor.

    • Cristian Grosu
      28.9.2011, 11:54 am

      Nu ţine. mai întâi, nici n-ar fi bine. apoi, e imposibil: ardelenii, moldovenii, oltenii etc: sunt notiuni eficace numai în bancuri şi în micile ţâfne ale orgoliilor. din punct de vedere regional, românul e legat aproape exclusiv de judeţ – conştiinţa apartenenţei sale la spaţiu nu bate mai departe de numărul de la maşină:)

  5. Analiză Coface / România 2012 – puncte tari și puncte slabe: creștere, exporturi, costul finanțării, investiții directe » CursDeGuvernare.ro
    1.10.2012, 1:13 pm

    […] de utilizare a exporturilor românești drept motor de dezvoltare au devenit tot mai slabe, odată cu confirmarea trendului descendent observat la sfârșitul anului […]

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Siegfried Mureşan: Bugetul de stat va primi 4 miliarde euro, prefinanțare proiecte în Planul de reziliență

Redacţia

România ar putea avea în decursul lunii aprilie acordul Comisiei Europene pe Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit de autoritățile de la București în… Mai mult

Stiri

Suntem pregătiți să accelerăm și etapa a III-a de vaccinare, dacă vom avea dozele necesare – premierul Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că România are asigurat un stoc sigur de 2,4 milioane de doze vaccin până la sfârșitul lunii martie, ceea… Mai mult

Stiri

România și ridicarea MCV: Memorandum pentru calendarul adoptării măsurilor necesare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat miercuri un calendar pentru bifarea măsurilor necesare ridicării Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), a anunțat vicepremierul Dan Barna. Memorandul prevede sfârșitul… Mai mult

Stiri

ANRE: Se va aplica tariful cel mai mic de electricitate pentru consumatorii care n-au ales o ofertă concurențială

Adrian N Ionescu

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat, miercuri, că a aprobat varianta aplicării tarifului celui mai mic al furnizorului de electricitate, pentru consumatorii… Mai mult

Stiri

VIDEO Daniel Anghel: SAF-T va eficientiza inspecțiile fiscale

Redacţia

Introducerea SAF-T (fișierul standard de raportare pentru taxe) ar putea genera o creştere consistentă a veniturilor colectate de ANAF la buget şi la reducerea GAP-ului… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Călugăreanu: Se modifică structura organizatorică a ANAF și a Ministerului Finanțelor

Redacţia

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, declară că instituția pe care o conduce are anul acesta 3 direcții majore de acțiune: continuarea parteneriatului cu contribuabilii, soluții digitale… Mai mult

Stiri

VIDEO Ionuț Dumitru: Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese

Redacţia

”Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile… Mai mult