luni

15 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 septembrie, 2011

Recenta retrogradare a ratingului Italiei de către S&P readuce în discuţie sănătatea economică a partenerilor către care România exportă. Ştiut fiind că exporturile au fost anul trecut şi în 2011 o importantă sursă a creşterii economice – atâta câtă e – a României.

În topul ţărilor cu care România face schimburi comerciale s-au produs modificări semnificative, după cum arată cifrele detaliate furnizate de Institutul Naţional de Statistică pentru prima jumătate a lui 2011. Vă prezentăm câteva dintre cele mai importante evoluţii ce au avut loc.

Unde exportăm şi ce-i aşteaptă pe partenerii noştri

Germania, Italia şi Franţa au rămas pe podiumul exporturilor, urmate la o distanţă tot mai mică de Turcia şi Ungaria.

Din păcate, prognoza economică pentru cele trei mari puteri europene menţionate mai sus a fost revizuită în jos cu 0,3 – 0,5%.

Cea de a patra, Marea Britanie, rămâne să ocupe un loc în a doua jumătate a unui top 10 al ţărilor în care România exportă.

Situaţia economică a partenerilor noştri se prezintă, pe anul 2011, astfel:

Germania va înregistra în acest an cea mai mare creştere din rândul principalelor economii europene, de 2,7%, urmată de Franţa, cu 1,7%, Marea Britanie, cu 1,1%, şi Italia, cu 0,6%. Pentru anul următor, FMI anticipează un avans al PIB de 1,3% în Germania, 1,6% în Marea Britanie, 1,4% în Franţa şi 0,3% în Italia.

(Click pentru mărire)

Reducerea creşterii economice preconizate pentru cei mai importanţi  membri UE va afecta cu siguranţă şi exporturile României către aceştia. De aceea, este nevoie ca cererea internă să preia treptat solicitările de mărfuri venite din exterior.

Excedentul important cu Turcia ne-a îmbunătăţit radical rezultatele

În context, trebuie subliniată evoluţia Turciei, care a trecut oarecum neobservată dar ne priveşte în cel mai înalt grad. Creşterea economiei turceşti a depăşit-o pe cea a Chinei, cu 11,6% pe primul trimestru din 2011 şi 8,8% pe trimestrul al doilea ( faţă de aceleaşi perioade din anul anterior).


De aici a venit şi stimularea puternică a exporturilor româneşti pe o piaţă de 80 de milioane de oameni. De altfel, pe relaţia cu Turcia, România a obţinut cel mai important excedent comercial, de peste o jumătate de miliard de euro, pe prima jumătate a acestui an.

Având în vedere şi poziţia Turciei de membru asociat la UE, cu cerere de aderare depusă acum câteva decenii, trebuie subliniată importanţa strategică a acestei ţări pentru România. Mai ales că opiniile analiştilor concordă în sensul că dezvoltarea economică rapidă a Turciei va continua.

De unde importăm: Ungaria ia faţa Chinei la exporturile în România

(Click pentru mărire)

Strecurată pe podium în condiţii de criză, deoarece a găsit în România o piaţă foarte importantă de desfacere, Ungaria şi-a consolidat poziţia ( vezi tabelul 2). Mărfurile ungureşti au un raport preţ/calitate foarte avantajos pentru consumatorul român, ceea ce a creeat o situaţie greu de intuit.

După ce a urcat an de an în topul deficitelor comerciale bilaterale ale României, Ungaria a luat faţa Chinei, a ajuns pe locul doi şi ameninţă deja prima poziţie. Aproape un sfert din deficitul de 4,6 miliarde euro înregistrat de ţara noastră în comerţul internaţional derulat în semestrul unu 2011 s-a făcut cu vecina de la vest.

deficit comercial Romania” src=”https://cdn.cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2011/09/Tabel-3-deficit-comercial-Romania.png” alt=”” width=”280″ />
(Click pentru mărire)

Această evoluţie s-a produs în pofida eforturilor noastre de a recupera decalajul de competitivitate. Exporturile noastre au crescut cu 54,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, iar importurile cu „doar” 26,6%. Cu toate acestea, în termeni absoluţi, deficitul cu Ungaria s-a majorat în continuare, de la 983,5 milioane euro la 1,0223 miliarde euro.

Am insistat pe acest exemplu edificator pentru a sesiza că, dată fiind baza foarte precară de plecare, ritmurile de creştere la export ar trebui să fie mult mai mari decât cele la import pentru a începe să recuperăm deficitele deja instalate.

Câteva „curiozităţi” pe ţări de destinaţie

Analiza detaliată mai dezvăluie şi o serie de particularităţi ale comerţului exterior românesc, dintre care vom menţiona câteva:

1. Deficitul cu Ungaria este cu 40% mai mare decât cel cu Federaţia Rusă.

2. Cel mai mare vecin, Ucraina, figurează de-abia pe locul 14 la export şi locul 17 la import.

3. Pe relaţiile cu Polonia şi Cehia regăsim aceeaşi situaţie ca şi în comerţul cu Ungaria, gradul de acoperire al importurilor cu exporturile realizate fiind de 57% – 58%, faţă de 55% cu Ungaria. Deficitele sunt mai mici doar pentru că nu avem relaţii comerciale la fel de dezvoltate.

4. Cu toate acestea, cel mai redus grad de acoperire, exceptând cazurile speciale ale importurilor energetice masive din Kazahstan şi Rusia sau al exporturilor cvasiinexistente către China, îl avem pe relaţia cu Austria – 42%.

5. Deficitele nu se localizează la cei mai mari parteneri comerciali. De pildă, deficitul cu Germania este similar cu cel înregistrat cu Cehia iar cel cu „vicecampioana” Italia este similar cu cel pe relaţia Belgia ( locul 13 la export şi 16 la import.)

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

7 răspunsuri

  1. Da. Un studiu bine facut si care trebuie sa dea de gandit celor, ce au si cu ce.E o cheie a binestari poporului.E un motor (singurul) ce influenteaza starea materiala.Ma gandeam azi ca pentru a produce modificari importante(nu voi specifica ce fel),trebuie distruse cele existente. Acest lucru se intampla adesea in Romania.

  2. Nu are treabă rumânul cu doctrinele. Eu sper ca Partidul Ardelenilor să intre Parlament la sfârșitul lui 2012. S-ar întrezări o nouă republică, una federală, după sufletul și cele mai bune tradiții ale românilor.

    1. Nu ţine. mai întâi, nici n-ar fi bine. apoi, e imposibil: ardelenii, moldovenii, oltenii etc: sunt notiuni eficace numai în bancuri şi în micile ţâfne ale orgoliilor. din punct de vedere regional, românul e legat aproape exclusiv de judeţ – conştiinţa apartenenţei sale la spaţiu nu bate mai departe de numărul de la maşină:)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

7 răspunsuri

  1. Da. Un studiu bine facut si care trebuie sa dea de gandit celor, ce au si cu ce.E o cheie a binestari poporului.E un motor (singurul) ce influenteaza starea materiala.Ma gandeam azi ca pentru a produce modificari importante(nu voi specifica ce fel),trebuie distruse cele existente. Acest lucru se intampla adesea in Romania.

  2. Nu are treabă rumânul cu doctrinele. Eu sper ca Partidul Ardelenilor să intre Parlament la sfârșitul lui 2012. S-ar întrezări o nouă republică, una federală, după sufletul și cele mai bune tradiții ale românilor.

    1. Nu ţine. mai întâi, nici n-ar fi bine. apoi, e imposibil: ardelenii, moldovenii, oltenii etc: sunt notiuni eficace numai în bancuri şi în micile ţâfne ale orgoliilor. din punct de vedere regional, românul e legat aproape exclusiv de judeţ – conştiinţa apartenenţei sale la spaţiu nu bate mai departe de numărul de la maşină:)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: