luni

8 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 aprilie, 2017

Pentru al doilea an consecutiv, subscrierile nete din lunile martie și februarie în fondurile mutuale au fost negative.

Sumele plasate de investitori în luna martie 2017, în fondurile mutuale românești, au fost cu 97 de milioane de lei (21,3 mil. euro) mai mici decât cele retrase.

Reculul survine după ce, în februarie, ieşirile nete negative s-au cifrat la 56 milioane de lei (12,4 mil. euro), potrivit datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).


Ieșirile mai mari decât intrările au de a face cu apetitul pentru consum, mai mare decât cel pentru investiții, în ciuda regulilor elementare de plasament – potrivit analiștilor.

Investițiile financiare se fac pe anumite termene, în funcție de destinația banilor care urmează să fie câștigați și de toleranța la risc, potrivit administratorilor de fonduri consultați de cursdeguvernare.ro.

O mare parte din banii scoşi se duc pe consum. Apetitul pentru consum a fost stimulat prin creşterile salariale şi reducerea taxelor. Şi, dacă banii nu ajung pentru satisfacerea apetitului, tentaţia de a intra în investiţii devine irezistibilă pentru mulţi, în ciuda regulilor elementare de plasament, care recomandă anumite maturităţi pentru investiţii”, spune directorul de vânzări al uneia dintre cele mai mari societăţi de administrare a investiţiilor.

Disciplina de Sărbători

Ieșirile nete de bani din fondurile mutuale au de a face și cu sezoanele de sărbători.


Creșterile salariale și prin reducerea TVA au încurajat consumul înaintea sărbătorilor de iarnă din 2016. Lunile noiembrie şi decembrie 2016 au înregistrat ieșiri nete negative semnificative, de 194,6 milioane de lei (43,1 mil. euro) şi de 153,7 milioane de lei (34,1 mil. euro) în noiembrie.

Totodată, începutul anului 2017 repetă debutul anului trecut.

În  martie 2016 subscrierile nete negative s-au ridicat la 160 milioane de lei (35,8 mil. euro), după ce, în luna februarie 2016, ieşirile nete fuseseră de 61,6 milioane de lei (13,7 mil. euro). Acest comportament s-a prelungit şi în aprilie 2016, când ieşirile nete au fost de 17,7 milioane de lei (4 mil.euro.).

Tendinţe contradictorii

Pe de altă parte, însă, tendinţa folosirii banilor strânşi în fondurile de investiţii pentru consumul curent, preponderentă pe piaţă în lunile premergătoare sărbătorilor, contrastează cu tendinţa, încă incipientă, de adaptare a plasamentelor în funcţie de condiţiile de piaţă.

O parte din retrageri s-a reorientat, în ultimele două luni, dinspre fondurile de obligaţiuni, care au randamente mai mici în anii din urmă, spre fondurile diversificate, care au expunere pe acţiunile cotate la bursă şi au randamente mai mari.

„Este începutul unui proces de maturizare a investitorilor români, care doresc randamente mai mari și nu doar se feresc de riscul de piață, ci se îndreaptă spre termenele mai lungi, adică acolo unde plasamentele în acțiuni își arată superioritatea”, a declarat Dragoş Neacşu, preşedintele executiv al Erste Asset Management România (EAM), pentru cursdeguvernare.ro.

EAM are cea mai mare cotă de piață pe segmentul fondurilor mutuale (32,4%),având sub administrare active de aproape 7,9 miliarde de lei, pentru aproape 114.000 de investitori.

În ciuda subscrierilor nete negative, primul trimestru din 2017 a fost pentru EAM „cel mai bun din 2009 încoace”, din punctul de vedere al echilibrării structurii subscrierilor între fondurile cu plasamente în instrumente cu venit fix și cele cu expunere pe acțiuni, potrivit oficialului citat.

Mai mult, investitorii noi, cu potențial mai mare de ordinul sutelor de mii de lei, fac de la bun început plasamente în mai multe fonduri de tipuri diferite.

Departe de potenţial: România, comparată cu țările din regiune

Ponderea investițiilor românilor în fondurile mutuale în Produsul Intern Brut (PIB) rămâne sub valoarea acestui indicator în țările Europei Centrale și de Est, chiar dacă sumele investite de români au crescut într-un ritm procentual mai mare decât cel al depunerilor în bănci.

În 2016 ponderea activelor fondurilor mutuale în PIB a fost de peste 5,5% din PIB, în România. În Ungaria, aceeași pondere în PIB a crescut până la peste 16%, în Polonia până la aproape 14% și în Slovacia până la mai mult de 7%.

În 2016, totalul activelor fondurilor mutuale a fost de 14% din totalul depozitelor bancare ale populației. În 2006, investiţiile românilor în fonduri mutuale erau de 1,3% din totalul depozitelor bancare de 46,3 de miliarde de lei.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: