vineri

1 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 iunie, 2021

Valer Dorneanu presedinte CCRUn număr de 25 de organizaţii non-guvernamentale din România şi străinătate solicită demisia celor șapte judecători CCR care au decis săptămâna aceasta că instanțele naționale nu pot constata încălcarea dreptului european în cazul Secției de investigare a infracțiunilor magistraților (SIIJ).

„Curtea Constituţională refuză să respecte hotărârea CJUE din data de 18 mai 2021 care consacră obligativitatea pentru statul român de a pune în aplicare recomandările din cadrul Rapoartelor MCV, printre care şi desfiinţarea Secţiei speciale. CCR impune judecătorilor naţionali ca, din moment ce a fost decisă în România constituţionalitatea înfiinţării Secţiei speciale, ei să nu poată aplica direct dreptul european care se opune în mod clar unei astfel de Secţii”, menționează comunicatul celor 25 de ONG-uri.

Prezentăm integral apelul la demisia judecătorilor CCR:


24 de organizaţii din România şi străinătate se alătură demersului asociaţiei Iniţiativa pentru o Cultură Democratică Europeană şi solicită demisia judecătorilor CCR care au adoptat decizia prin care interzic judecătorilor români să constate încălcarea dreptului european cu privire la Secţia specială de anchetat magistraţii.

Decizia CCR din data de 8 iunie 2021 a bulversat lumea juridică. Curtea Constituţională refuză să respecte hotărârea CJUE din data de 18 mai 2021 care consacră obligativitatea pentru statul român de a pune în aplicare recomandările din cadrul Rapoartelor MCV, printre care şi desfiinţarea Secţiei speciale. CCR impune judecătorilor naţionali ca, din moment ce a fost decisă în România constituţionalitatea înfiinţării Secţiei speciale, ei să nu poată aplica direct dreptul european care se opune în mod clar unei astfel de Secţii.

Semnatarii demersului constată că decizia CCR contravine jurisprudenţei constante a CJUE potrivit căreia judecătorul naţional este primul judecător european, iar acest rol nu poate fi interzis de nicio autoritate, lege sau practică, chiar dacă este vorba de o curte constituţională.

Cele 24 de organizaţii sunt cunoscute asociaţii şi grupuri civice militante pentru valorile europene precum democraţie, stat de drept, anticorupţie şi independenţa justiţiei:

  • Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie, prin Lucian Checheriţă;
  • Asociaţia Freedom House Bucureşti, prin Cristina Guseth;
  • Asociaţia RESET, prin Daniela Mitrofan;
  • #activAG Piteşti, prin Traian Paparete;
  • #Rezist Milano, prin Cătălin Lazăr;
  • #Ștafeta Steagului European, prin Maria Elena Vanghelatou;
  • #Acord Diaspora, prin Gabriel Ursescu;
  • #Rezist Dublin, prin Alexandru Gheorghe;
  • #Rezist Iași, prin Anca Cornelia Aradei;
  • Asociația Bihorul Civic, prin Vasile Dumitriu;
  • #Voluntari în Europa, prin Adriana Mureșan;
  • #Mişcarea Civică Diaspora Austria, prin Claudia Zotlterer-Vlad;
  • #Diaspora Milanp, prin Miron Alin Stănescu;
  • Asociaţia Oradea Civică 017, prin Cosmin Burdasiu;
  • #Diaspora Franţa solidară cu România, prin Mihaela Mihai;
  • #Canada Save Roșia, prin Eugen Melinte;
  • #Un timbru pentru dreptate, prin Octavian Stângă;
  • #Cetățean implicat, prin George Macarie;
  • Asociația ACREMIS, prin George Macarie;
  • #Rezist Galați, prin Magdalena Daniela Bolocan;
  • Iniţiativa România, prin Diana Maria Voicu;
  • #Corupţia Ucide, prin Angelica Şerban;
  • Asociaţia Geeks for Democracy, prin Raluca Paraschiv;
  • #Rezistenţa, prin Marian Rădună.

Deciza CJUE din 18 mai referitoare la SIIJ


Conform Curții de Justiție a UE, instanțele naționale sunt cele îndrituite să stabilească dacă:

  • reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor, precum și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare
  • reglementarea națională în discuție nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii și la procurorii vizați.

Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV) pentru evaluarea progreselor realizate de România în reformarea sistemului judiciar și combaterea corupției, precum și obiectivele de referință din MCV au caracter obligatoriu, a decis pe 18 mai Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Efectele asociate principiului supremației dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne aferente repartizării competențelor judiciare, inclusiv de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru, precizează CJUE.

De asemenea, Curtea atrage atenția că instanțele naționale sunt obligate, în măsura posibilului, să dea dreptului intern o interpretare conformă cu cerințele dreptului Uniunii sau să lase neaplicată din oficiu orice dispoziție contrară a legislației naționale.

(Citiți și: „Germania, procedură de infringement pentru nerespectarea principiului întâietății dreptului UE. Următoarea vizată – Polonia”)

Decizia CCR la care se referă apelul asociațiilor civice

Desființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor magistraților (SIIJ) nu poate fi decisă decât de Parlament, conform judecătorilor CCR. Decizia Curții Constituționale vine ca reacție la hotărârea Curții Europene a UE (CJUE) privind obligativitatea respectării obligațiilor asumate prin MCV.

Decizia CCR a fost pronunțată marți, la numai o zi după ce Curtea de Apel Pitești a stabilit că SIIJ nu își justifică existența, în contextul hotărârii CJUE din 18 mai 2021. 

Prin decizia de marți, CCR atrage atenția  judecătorilor de la instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

CCR ignoră în acest avertisment adresat instanțelor naționale, alte mențiuni din decizia CJUE, referitoare inclusiv la limitările Curții Constituționale în cadrul legislației europene:

  • Curtea statuează că principiul supremației dreptului Uniunii se opune unei reglementări naționale de rang constituțional care privează o instanță inferioară de dreptul de a lăsa neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și care este contrară dreptului Uniunii.
  • Curtea amintește că, potrivit unei jurisprudențe consacrate, efectele asociate principiului supremației dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne aferente repartizării competențelor judiciare, inclusiv de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru.

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: