Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Ordonanța de Urgență privind noul regim al interceptărilor va fi publicată vineri – este așteptat președintele Iohannis din Israel pentru ședința CSAT

de Mariana Bechir 10.3.2016

sri dnaAutoritățile au conceput măsuri de urgență pentru a minimiza consecințele pe care le are în sistemul judiciar decizia CCR care declară neconstituționale interceptările făcute de SRI în dosarele penale.

Pe rând, instituțiile implicate au reacționat la schimbarea regulilor ”jocului” și, la 24 de ore de la prezentarea motivării, avem și factura preliminară a impactului deciziei – aproximativ peste 65 de milioane de euro – cât costă ca mai multe instituții ale sistemului să intre în constituționalitate în privința interceptărilor.

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a pregătit ordonanța de urgență necesară rezolvării problemei apărute după decizia CCR. Singurul care are aparatura de interceptare la distanță este SRI, însă angajații Serviciului nu o vor mai putea folosi pentru dosarele penale.

Așa încât, OUG va conține prevederi ce vor face posibil ca cei din corpul polițiștilor judiciari să folosească această infrastructură.

SRI și-a dat acceptul pentru acest lucru.

Proiectul va intra la avizare în CSAT, fiind din domeniul reglementărilor care necesită un astfel de document.

Acesta este motivul pentru care președintele a devansat prima ședință a CSAT de anul acesta, programată inițial pe 15 martie. Întrunirea va avea loc abia vineri seara, când Klaus Iohannis se întoarce din vizita de cinci zile în Israel.

raluca prunaDacă în urma dezbaterilor ce vor exista după aprobarea OUG (care este o soluție de avarie pentru a nu fi afectată activitatea de urmărire penală), se va decide că situația aceasta, cu infrastructura SRI folosită de polițiștii judiciari poate permanentiza, nu se va mai cumpăra altă aparatură (evaluată inițial la un miliard de euro), a explicat minsitrul Raluca Prună.

Variantele sunt mai multe: infrastructura să rămână mereu în proprietatea SRI și să fie folsoită de toți cei autorizați legal, sau ar putea exista o autoritate de sine stătătoare, cu un personal calificat, care să execute msăurile de supraveghere tehnică pentru toate instituțiile îndreptățite să ceară astfel de mandate.

SRI este scos din dosarele penale

SRI nu mai poate aplica mandatele de supraveghere tehnică, întrucât “are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, conform art.13 din Legea nr.14/1992 (…) serviciile secrete ale statului nu sunt organe de urmărire sau de cercetare penală, nefiind prevăzute, ca atare, în Codul de procedură penală”, a clarificat CCR.

Acest punct central al Deciziei a fost singura apreciată de marea majoritate a comentatorilor din spațiul public, formatori de opinie și specialiști.

Eduard Hellvig: Decizia are un impact cert asupra securității naționale

hellvig sriSingurii care au interpretat-o catastrofal au fost cei de la SRI. Directorul Serviciului, Eduard Hellvig, a transmis joi un comunicat în care  atenționează că Decizia “are un impact cert asupra securităţii naţionale” și va “afecta dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei”.

“Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate.

Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale.

În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile”, spune directorul SRI, Edward Hellvig, într-un comunicat.

Factura provizorie

SRI rămâne cu mandatele pe siguranță națională, dar acestea reprezentau un proces infim din cele puse în executare de angajații instituției.

Potrivit Raportului de activitate dat publicității în octombrie anul trecut, SRI a pus în executare în 2014, 44.759 de mandate de interceptare a comunicaţiilor (o cadenţă de 122,6 mandate zilnic), cu următoarea distribuţie:

  • 2.762 mandate de securitate naţională, din care 2,496 mandate pentru SRI
  • 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului Public şi DNA.

După apariția motivării CCR, SRI nu va mai putea face interceptări decât pe mandate de securitate națională (cele 2.762 de mandate, care reprezintă doar 6,5% din total), ceea ce înseamnă că rămâne și cu un surplus de personal calificat.

Echivalentul actual al celor peste 42.000 de mandate executate pentru structurile Ministerului Public și DNA vor fi puse în aplicare exclusiv de procurori și polițiști judiciari, potrivit Decziei CCR.

Aceasta înseamnă un efort financiar necesar dotării corespunzătoare a acestor instituții. Ele au făcut deja evaluările preliminare privind costurile obligatorii după Decizia CCR:

  • DNA – 10,5 milioane de euro și 130 de polițiști judiciari în plus detașați
  • DIICOT – 25 de milioane de euro și 200 de polițiști judiciari detașați
  • Poliția Română – 30 de milioane de euro și 1.000 de noi polițiști angajați

DNA va avea nevoie de 2 ani pentru a reveni la standardele de acum ale investigațiilor

kovesiMotivarea deciziei CCR ne creează o reală problemă privind infrastructura. Am făcut o evaluare şi am început să ne pregătim”, a declarat Laura Codruța Kovesi, miercuri seara, după ce anunțase printr-un comunicat că schimbările vor încetini îngreuna acnhetele și va fi nevoie de doi ani pentru a reveni la standardele actuale ale dosarelor.

În ceea ce privește eventuala anulare a interceptărilor în dosarele aflate pe rol, hotărâre ce le rămâne instanțelor, procurorul-șef al Direcției Anticorupție a explicat că “la momentul administrării acestor probe, DNA a respectat legea”. Prin urmare, “faptul că o anumită probă a fost administrată conform legii şi ulterior a apărut o decizie CCR nu ar trebui să aibă efecte asupra probelor administrate corect legal”, a spus Codruța Kovesi, referindu-se la controversatul Paragraf 52 din Decizia CCR.

Ea nu a dorit să facă mai multe referiri la soarta dosarelor:

“Nu pot comenta probele, nu mă pot substitui judecătorului, pentru că soluţiile vor fi date de judecători, nu pot presupune ce vor face.

Ce pot spune sigur e că anumite persoane implicate în dosare au invocat această excepţie, e vorba de cauze pe fond, în apel, în cameră preliminară.  

Orice aş spune ar însemna să comentez o acuzaţie în curs (…)

Excepţiile au fost invocate începând cu 16 februarie. Sunt persoane care au invocat această excepţie şi, probabil, după publicarea deciziei în MO vor mai fi şi altele”, a mai adăugat Laura Codruța Kovesi, completând că niciun dosar nu este constituit exclusiv pe probe.

Parchetul General a identificat soluții împreună cu Poliția

“Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Interne au identificat soluţiile necesare pentru continuarea activităţii de urmărire penală în cauzele în care se apelează şi la aceste mijloace de investigaţie penală, pentru a nu fi afectată celeritatea şi eficienţa soluţionării dosarelor penale.

Totodată, s-a decis efectuarea unei analize periodice a eficienţei soluţiilor identificate şi a impactului asupra activităţii de urmărire penală la nivelul Ministerului Public”, a comunicat Parchetul General miercuri.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.3.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Michael Bloomberg, peste 464 milioane dolari din avere cheltuiți pentru nominalizarea la alegerile din SUA

Iulian Soare

Miliardarul Michael Bloomberg (foto) a cheltuit, până la finalul lunii ianuarie 2020, aproape 464 milioane dolari în tentativa de a-și asigura nominalizarea Democraților la următoarele… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului a atacat la CCR ordonanța alegerilor anticipate

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu OUG privind alegerile anticipate. Stabilirea sistemului electoral nu intră în atribuțiile Guvernului, ci este “un drept… Mai mult

Stiri

Procedurile pentru cinci programe de finanțare a afacerilor în 2020, în dezbatere publică

AVOCATNET

Procedurile pentru cinci programe de finanțare au fost lansate miercuri în dezbatere publică de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Printre altele, este… Mai mult

Stiri

Black Sea Oil&Gas a primit autorizație să cerceteze cum va amplasa conducta perimetrului din Marea Neagră

Razvan Diaconu

Ministerul Economiei a anunțat că ministrul Virgil Popescu a emis vineri autorizația pentru executarea lucrărilor de foraje geotehnice offshore pe segmentul submarin al viitoarei conducte… Mai mult

Stiri

Cursul a depășit pragul psihologic de 4,8 lei/euro

Vladimir Ionescu

Cursul leu/euro a depășit pentru prima dată în istorie pragul psihologic de 4,8 lei/euro, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României. Referința publicată… Mai mult

Stiri

OUG privind achizițiile publice în pericol: CSM invocă referendumul din 2019 și cere Avocatului Poporului să atace ordonanța

Mariana Bechir

Consiliul Superior al Magistraturii a cerut joi Avocatului Poporului să atace la CCR câteva prevederi din Ordonanța de urgență 23/2020 ce modifică legislația achizițiilor publice.… Mai mult

Europa

Portugalia – Prim vot pentru legalizarea eutanasiei și sinuciderii asistate

Iulian Soare

Parlamentul Portugaliei a adoptat joi, în primă lectură, proiecte de lege separate privind eutanasia și sinuciderea asistată. Potrivit procedurilor legislative portugheze, proiectele mai trebuie supuse… Mai mult