ONU avertizează că omenirea a intrat într-o „spirală de autodistrugere”

Ultimul raport ONU publicat marți avertizează că omenirea a intrat într-o „spirală de autodistrugere” din cauza modificărilor climatice, scrie AFP citată de Agerpres.

Oficiul Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre subliniază că dezastrele se multiplică rapid în întreaga lume ca urmare a schimbărilor climatice provocate de acţiunea omului şi a gestionării defectuoase a riscurilor.

Potrivit raportului, între 350 şi 500 de dezastre la scară medie şi mare au avut loc în fiecare an în cursul ultimelor două decenii. Costul acestora s-a ridicat, în medie, la aproximativ 170 de miliarde de dolari pe an în decursul ultimului deceniu.

Episoade de secetă, temperaturi extreme, inundaţii – numărul dezastrelor naturale este aşteptat să crească la 560 pe an – sau 1,5 pe zi – până în 2030 (comparativ cu 400 în 2015), punând în pericol milioane de vieţi.

„Lumea trebuie să facă mai multe pentru a integra riscul de dezastru în modul nostru de a trăi, de a construi şi de a investi”, a declarat secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed (foto), în prezentarea raportului.

Oficialul ONU a făcut apel la comunitatea internaţională să decupleze umanitatea de la această „spirală de autodistrugere”, subliniind că „trebuie să transformăm complacerea noastră colectivă în acţiune. Împreună putem încetini ritmul dezastrelor ce pot fi prevenite”.

Raportul deplânge faptul că lumea are o percepţie greşită cu privire la riscurile asociate dezastrelor naturale şi o atribuie unei „subestimări” a riscurilor şi sentimentelor de „optimism” şi „de invincibilitate”.

Dezastrele au un impact disproporţionat asupra ţărilor în curs de dezvoltare, care pierd, în medie, 1% din PIB pe an din cauza catastrofelor naturale, faţă de 0,1 până la 0,3% în ţările dezvoltate. Cel mai mare cost este suportat de țările din regiunea Asia-Pacific.

Din 1980, doar 40% din pierderile cauzate de dezastre au fost asigurate, iar ratele de acoperire în ţările în curs de dezvoltare sunt adesea sub 10% – uneori chiar aproape de zero, ceea ce agravează consecinţele pe termen lung ale acestor catastrofe.