vineri

1 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 septembrie, 2017

Trei ambarcațiuni cu imigranți ilegali au fost interceptate, în ultima lună, în apele teritoriale românești, iar Krzysztof Borowski, reprezentant al Frontex (Agenția Europeană a Polițiilor de frontieră), a declarat într-un interviu acordat TVR1 că este posibil ca traficanții să testeze posibilitatea deschiderii.

„Sunt trei rute principale. Vorbim de cea prin Italia, cea prin Grecia şi cea prin Spania. Am văzut în ultimele săptămâni că traficanţii par să testeze ruta prin Marea Neagră. Este, practic, o rută din Turcia, traversează Marea Neagră până în România sau Bulgaria. Am văzut mai multe ambarcaţiuni care au traversat şi acesta este un indiciu că traficanţii testează această posibilă rută”, a declarat Krzysztof Borowski.

Acesta a explicat însă că Marea Neagră e mai dificil de traversat decât Mediterana, de exemplu, astfel încât nu se poate spune, deocamdată că se poate vorbi despre o rută prin Marea Neagră: „Trebuie să ţineţi cont că Marea Neagră e mai dificil de traversat faţă de alte părţi, ca de exemplu Mediterana. Trebuie să ai ambarcaţiuni mai mari, nu poţi traversa doar cu o barcă cu motor, mai ales acum în prag de toamnă, vine iarna. Deci e prea devreme să vorbim de asta, dar cu siguranţă luăm în calcul totul şi urmărim ce se va întâmpla”, a mai spus Borowski.


De altfel, și oficiali români din Poliția de Frontieră au declarat de mai multe ori că Marea Neagră acționează ca o barieră naturală în fața unui eventual val consistent de imigranți din Turcia.

Este o mare schimbătoare, greu de navigat cu o ambarcațiune de dimensiuni reduse. Aceasta îi forțează pe traficanți să navigheze aproape de țărm, ceea ce face foarte ușoară depistarea lor de către polițiștii de frontieră și arestarea călăuzelor.

„Este foarte periculos, motiv pentru care acţiunile pe mare au devenit mai mult opereaţiuni de salvare şi mai puţin de supraveghere”, susținea un oficial român.

Cronologia traficului cu imigranți pe Marea Neagră 

  • primele cazuri au fost înregistrate în 2013 – au fost identificați 118 cetăţeni străini
  • în 2014 – este consemnat cel mai mare număr de migranți – 316 persoane, în cinci grupuri, înghesuite în ambarcațiuni nesigure venite din Turcia. Călăuzele au fost arestate
  • februarie 2015 – a fost interceptat un pescador cu 70 de persoane aflat în pericol de naufragiu din cauza vântului puternic
  • 13 și 21 august 2017 – au fost sechestrate două pescadoare cu 162 de migranţi (106 adulţi şi 56 de copii), majoritatea sirieni și irakieni. Au fost arestate șapte călăuze – cinci cetățeni turci, un bulgar și un cipriot
  • 8 – 9 septembrie – au fost identificate două vase. Unul, cu 120 de persoane, a fost blocat în zona comună de patrulare româno-bulgară, nava şi persoanele de la bord fiind preluate de autorităţile turce. Al doilea, cu 79 de migranți din Iran și Irak, a fost preluat de autoritățile române.

Mai mulți imigranți prinși încercând să iasă din România

În primele şapte luni ale acestui an, poliţiştii de frontieră au depistat aproximativ 2.800 cetăţeni străini, organizaţi în peste 400 de grupuri de migranţi, care au încercat să treacă ilegal frontiera, majoritatea venind pe uscat, dinspre Serbia.


Refugiaţii, cei mai mulţi din Siria, folosesc România ca rută pentru a ajunge în Europa de Vest, dovadă fiind faptul că unii dintre ei au încercat de mai multe ori să treacă granița din Ungaria.

Între 1 iulie şi 21 august – au încercat să iasă ilegal din ţară 661 de migranţi pe la punctele de frontieră din Bihor şi Arad.

Spre comparaţie, în primele şase luni ale anului, numărul migranţilor prinşi a fost de 947.

Dintre cei 661 de migranţi din iulie şi august, 305 au fost prinşi în cooperare cu partea maghiară. Cei mai mulţi dintre ei – 567 persoane – au încercat să iasă ilegal din ţară acţionând la frontiera verde, adică pe câmpurile de la graniţă. Celelalte 94 de persoane au fost descoperite în maşini şi camioane sau cu documente false ori aparţinând altor persoane.

Cei mai mulți provin din Irak (371) şi Siria (107). Peste 70% dintre migranţi au fugit de conflictele din ţările lor şi sunt solicitanţi de azil în România.

Numărul cererilor de azil a crescut în 2016, dar a rămas mult sub cel din 2012

Datele privind imigrația ilegală s-au menținut la cote normale anul trecut, chiar dacă se constată o creștere a cererilor de azil.

Situația a fost influențată, pe de o parte, de închiderea rutei Balcanilor de Vest, dar şi de intrarea în vigoare a acordului UE-Turcia.

Au fost înregistrate 1.886 de cereri de azil, cu 50% mai multe decât în 2015 (1.266):

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Majoritatea solicitanților de azil au provenit din:

  • Siria (816)
  • Irak (472)
  • Pakistan (93)
  • Afganistan (80)

Alte date statistice:

  • au fost soluționate 1.124 de cereri de protecție internațională – 590 au primit statut de refugiat, iar pentru 234 de persoane a fost aprobată o protecție subsidiară
  • rata de aprobare a cererilor de protecție internațională a fost de 73%
  • 1.118 solicitanți de azil au beneficiat de cazare
  • până la sfârșitul anului au fost transferate 568 persoane (523 persoane din Grecia și 45 persoane din Italia)
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: