Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna octombrie 2019 a fost de 5.090 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară. Câştigul salarial mediu nominal net a avansat cu 1,1%, până la 3.116 lei, respectiv 654 de euro la cursul mediu al lunii noiembrie, în care au fost încasaţi banii cuveniți pentru luna precedentă.
Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din nivelul mediu european, potrivit Eurostat) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu a urcat la 1.234 de euro (sumă echivalentă, la preţurile medii din UE).
Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) s-a majorat cu 1,4 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 214,2%.
Pe fondul reducerii inflației la doar 3,4%, avansul puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a rămas la +10,8%, la fel ca în septembrie. De reținut, însă, evoluția câștigurilor nu s-a corelat nici pe departe de cea a productivității muncii industriale, cantonată în teritoriul negativ după mijlocul anului în curs.
În 2019, puterea de cumpărare a salariului mediu a avansat în medie cu 11%, în timp ce creșterea productivităţii lunare medii pe primele nouă luni din 2019 a fost de -0,7% (cu valori negative din iunie încoace).
(Citiți și: ”Productivitatea muncii în România comparativ cu statele UE și avertismentele pe care ni le transmite evoluția ei”)
Este un indiciu important că acoperirea cererii suplimentare s-a făcut în bună parte din import, de unde și majorarea îngrijorătoare a deficitelor externe.
Construcțiile rămân detașat în frunte, sănătatea ultima la creșteri de salarii
Pe ramuri de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a păstrat în sectorul de construcţii (după facilităţile acordate la nivel naţional s-a ajuns la 49,3% ca valoare nominală şi +44,4% în termeni reali). Pe poziţia a doua, la mare distanță, figurează învățământul (+21,8% nominal şi +17,8% ca putere de cumpărare).
Alte trei sectoare de activitate s-au situat deasupra mediei naţionale: sectorul de energie electrică şi termică, gaze, apă (+19,4% nominal şi +15,6% ca putere de cumpărare), zona de hoteluri și restaurante (+17,8% nominal şi +14% ca putere de cumpărare) și activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+16,8% nominal şi +12,9% real).
Restul sectoarelor de activitate s-au plasat sub media națională, printre ele apărând și industria prelucrătoare (+12,1% creștere nominală și +8,4% creșterea reală). Raportul veniturilor nete ( în scădere) de 86% al acesteia față de valoarea consemnată pentru întreaga economie rămâne relativ departe de norma economiilor dezvoltate, unde este de circa 100%.
La coada clasamentului creșterilor salariale, cu majorări ale puterii de cumpărare situate în jur de trei procente, apar sectorul de intermedieri financiare și asigurări, precum și cel de sănătate, unde majorările stabilite până în 2022 au fost acordate integral la începutul perioadei de creștere planificată a salariilor din sectorul bugetar.
