Occidentul pierde un mare aliat? Parlamentul predă Turcia pe mâinile noului ”părinte” Erdogan

”Nimeni nu poate sta în calea constituirii unei noi Turcii, iar apropiata reformă constituțională va duce la revitalizarea țării”, a atenționat sâmbătă președintele Recep Tayyp Erdogan, aflat la Istambul, la ceremonia de inaugurare a unui nou sediu al Bursei.

Profilul ”noii Turcii” nu arată însă bine pentru Occident: președintele preia cât de curând, potrivit reformei constituționale care se elaborează în Parlament, atribuții executive și legislative, rescrie politica de alianțe militare și vrea să orienteze economia pe alte coordonate.

Mersul reformei constituționale: totul pentru președinte

Parlamentul turc continuă, încet dar sigur, pe calea adoptării reformei constituționale, vineri fiind aprobate alte 3 articole din acest pachet legislativ din care au fost parcurse, și votate, 16 articole în săptămâna care s-a încheiat.

Coaliția majoritară presează pentru finalizarea pachetului de legi până pe data de 18 ianuarie, când este planificat votul pe ansamblu.

Ultimele modificări adoptate privesc, potrivit cotidianului Hurryiet, reforma celui mai înalt corp judiciar, reguli de constituire a bugetului anual și noul sistem de guvernare.

Potrivit ultimelor modificări, adoptate vineri:

• Curtea Cupremă de Justiție, compusă acum din 22 de membri și 12 supleanți, va fi redusă la 13 membri. Trei dintre aceștia vor fi desemnați de președinte, iar 10 aleși de Parlament. Președintele instituției, care va fi rebotezată Consiliul Judecătorilor și Procurorilor, va fi ministrul Justiției. Membri consiliului pot îndeplini mai multe mandate, alegerea acestui corp urmând să fie organizată o dată la 4 ani.
• Noua procedură de constituire a bugetului de stat îl are în centru pe președinte, care trebuie să înainteze Parlamentului un proiect de buget cu cel puțin 75 de zile înainte de începerea anului fiscal. Propunerea este discutată în comisia de specialitate a Parlamentului și votată în plen.
• Turcia va desfința curțile militare de justiție, singurele care rămân în funcțiune fiind tribunalele disciplinare.

Alte articole aprobate vizează îndatoririle și autoritatea șefului statului, care va deveni și șef al guvernului, condiții pentru depunerea unei candidaturi prezidențiale și respricții ale abilității Parlamentului de a exercita control asupra unor alte puteri. Spre exemplu:

• Parlamentul va avea dreptul să ceară informații, să discute în ședință acțiuni ale statului sau să ceară ministerelor  informații scrise pe anumite domenii. Parlamentului i se ridică dreptul de a iniția și aproba moțiuni de neîncredere.
• Un alt articol conferă președintelui dreptul de a avea legături cu un partid, șeful statului fiind astfel scutit de imparțialitate în raport cu clasa politică.
• Printre condițiile de depunere a unei candituri prezidențiale se numără vârsta (cel puțin 40 de ani), educația (trebuie să fie absolvent de facultate), trebuie să dețină cetățenie turcă și trebuie ”să dețină calificarea necesară pentru a putea fi ales parlamentar”.
• Potrivit deciziilor adoptate, președintele va prelua de la premier toate puterile executive, această din urmă poziție în stat urmând să fie desființată, guvernul trecând în subordinea președintelui.
• Titulatura președintelui se va schimba în cea de ”șef al statului”, acesta având drept de inițiativă legislativă sau drept de contestare a legilor emise de Parlament. Decretele prezidențiale nu se pot referi la drepturi și libertăți politice sau la drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
• Președintele primește puterea de a numi și revoca din funcție miniștri și șefi ai instituțiilor publice

Potrivit proiectului de lege, odată adoptat pachetul de reformă constituțională în Parlament, în cel mult 60 de zile acesta trebuie supus aprobării populare, prin referendum.

Interesele Turciei în Siria se ciocnesc cu interesele NATO și ale SUA

Tendința de trasforma a Turciei în stat autoritarist este de natură să povoace îngrijorări în Europa, dar Turcia face în ultima perioadă inclusiv mișcări care provoacă îngrijorarea SUA  și a NATO.

Delegații ale șefilor de cabinet din Rusia și din Turcia au semnat, pe 12 ianuarie, un angajament privind conturarea mecanismelor de securitate a zborurilor în spațiul aerian al Siriei și a unui mecanism de cooperare a celor 2 țări în lupta împotriva ”teroriștilor” care acționează în Siria.

Acordul este de natură să tensioneze relațiile turco-americane, state aliate în interiorul NATO dar care au obiective diferite în conflictul sirian. Ministrul turc al Apărării, Fikri Işık, anunța public, tot pe 12 ianuarie, că așteaptă ca SUA să își regândească politica de susținere acordată kurzilor sirieni.

Această politică, dar și faptul că Ankara nu reușește să forțeze SUA să îl extrădeze pe clericul Fethullah Gulen, acuzat că a susținut și organizat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, l-au determinat pe ministrul turc al Apărării să amenințe SUA, pe data de 6 ianuarie, cu închiderea bazei aeriene de la Incirlick.

Erdogan acuză ”terorismul economic”

Șeful statului turc exprimă preocupare față de situația economică a țării, a cărei  deteriorare o pune, în parte, și pe seama unui ”terorism economic” declanșat împotriva Turciei.

”Deja toată lumea vede și cunoaște că atacurile declanșate împotriva Turciei au și o componentă economică. Nu există nicio diferență între scopurile unui terorist înarmat, sau care are asupra sa o bombă, și cele ale unui terorist care umblă cu dolari, euro, sau cu dobânzi. Scopul tuturor este să doboare Turcia în genunchi, să pună mâna pe Turcia sau să îndepărteze Turcia de la calea sa. Sunt unii care utilizează ratele de schimb ca pe o armă împotriva Turciei”, a afirmat președintele Erdogan, citat de cotidianul Hurryiet, la o reuniune a primarilor organizată la Palatul prezidențial din Ankara.

Potrivit președintelui, cei care utilizează ”pârghii economice sincronizate cu atacuri teroriste” sunt cei care sapă prosperitatea statului și a cetățenilor. ”Turcia se pregătește să evalueze ce trebuie să facă în interesul său, să  emită noi reguli, să construiască noi instituții. Trebuie să profităm în această perioadă în care economia mondială experimentează schimbări structurale”, a anunțat președintele turc.

Recep Erdogan a avertizat asistența că Turcia se va orienta către noi piețe de export, va dezvolta noi destinații de turism pe care le va promova agresiv și se va orienta către resursele interne pentru a face față economiei care se contractă.

Turcia traversează o perioadă economică dificilă, moneda națională intrând în a patra lună în care s-a depreciat constant. Analiștii afirmă că Turcia se confruntă cu perspectiva recesiunii în ciuda faptului că statul a majorat semnificativ cheltuielile publice.