Obama: Criza europeană trebuie oprită înainte de a ameninţa economia globală. Preşedintele american Barack Obama a declarat, la finalul unor discuţii cu cancelarul german Angela Merkel, că liderii din zona euro trebuie să ia măsuri, astfel încât criza financiară europenă să nu afecteze însănătoşirea economiei globale. Cei doi oficiali au discutat, la Casa Albă, despre operaţiunile NATO din Afganistan şi Libia, pacea din Orientul Mijlociu şi probleme economice. Obama i-a conferit Angelei Merkel Medalia Prezidenţială pentru Libertate. Liderul american a spus că problemele din zona euro reprezintă una dintre „turbulenţele” venite din exterior asupra economiei SUA. Datoria publică a unor state europene a crescut în ultimii ani, ajungând la 142% din PIB, în 2010, în Grecia, de exemplu. Obama a precizat că datoria Greciei este semnificativă, dar ţara a făcut câţiva paşi dificili pentru a îmbunătăţi situaţia. Grecia trebuie să continue reformele structurale, pentru ca economia sa să devină mai competitivă şi să atragă investiţii străine, a conchis Obama. (BBC News)
Spania respinge oferta CE privind compensaţiile pentru exportatorii de legume. Comisarul pentru agricultură Dacian Cioloş a propus un pachet financiar de 150 de milioane de euro pentru producătorii europeni de legume, afectaţi de scăderea vânzărilor din cauza infecţiei cu bacteria E.coli. Propunerea urma să fie discutată marţi seara, de miniştrii agriculturii din statele UE, la Luxemburg, pentru a se ajunge la un compromis. „Noi proprunem 150 de milioane. Vom vedea, evident, ce răspunsuri vom primi”, le-a declarat Cioloş jurnaliştilor. Potrivit ultimelor informaţii, însă, Spania nu a agreat această ofertă. Nu doar producătorii spanioli au fost afectaţi, după ce Germania a acuzat Spania că sursa infecţiei ar fi castraveţii spanioli. Fermierii din multe ţări europene au rămas cu producţia nevândută. Noi teste realizate luni au arătat că nici ferma de boabe de fasole din nordul Germaniei, suspectată că ar fi sursa infecţiei, nu a fost o pistă validă. (EUObserver)
Croaţia va încheia negocierile de aderare la UE în două săptămâni. Preşedinţia ungară a UE se aşteaptă să încheie negocierile cu Croaţia, foarte curând, fiind închis, luni, un alt capitol de negociere, cel referitor la pescuit. Cele patru care au mai rămas: referitoare la buget, concurenţă, sistemul judiciar şi „probleme diverse”, vor fi încheiate până în 21 iunie, când ministrul ungar de externe se va întâlni cu omologul său croat, la o conferinţă interguvernamentală la Bruxelles sau Luxemburg. Surse diplomatice europene au declarat că cele mai dificile capitole sunt cele lăsate la sfârşit: concurenţa şi sistemul juridic. Croaţia este îngrijorată de viitorul porturilor sale, susţinute de stat, în timp ce UE este îngrijorată de corupţia la nivel înalt, la fel ca în România şi Bulgaria – două ţări care se spune că au aderat prematur la UE în 2007, din cauza problemelor din justiţie . (EuObserver)
Britanicii şi francezii vor o rezoluţie ONU contra Siriei. Marea Britanie şi Franţa fac presiuni pentru un vot în Consiliul de Securitate al ONU, care să condamne reprimarea sângeroasă a protestelor din Siria, în ultimele luni. Ministrul francez de externe Alain Juppe a declarat că este de neconceput ca ONU să rămână indiferent la astfel de violenţe. Marea Britanie va prezenta, miercuri, un proiect de rezoluţie pe această temă. Dar, spre deosebire de Libia, proiectul nu propune acţiuni militare contra regimului de la Damasc sau sancţiuni. În Siria, locuitorii din oraşul Jisr al-Shughour se retrag din faţa unui iminent atac militar, după ce guvernul a anunţat că 120 de soldaţi ar fi fost ucişi aici. Locuitorii care se află încă în oraş au construit puncte de control, pentru a monitoriza operaţiunile de securitate, spun martorii. (BBC News)
Gaddafi „moare”, dar nu se predă. „Avem o singură şansă: să rămânem în ţara noastră, orice s-ar întâmpla, vii sau morţi”, a declarat liderul libian Muammar Gaddafi, într-un discurs audio transmis la televiziune, ca răspuns la atacurile avioanelor de joasă înălţime la Tripoli. Potrivit martorilor, 27 de explozii puternice s-au auzit în centrul oraşului, în timpul zilei de marţi. Oficialii libieni au confirmat că Bab al-Azizia, reşedinţa regimului lui Gaddafi, şi Compound 77, clădirea ce adăposteşte brigada de miliţie şi vehiculele armatei libiene, au fost lovite de mai multe ori. Gaddafi nu a apărut la televiziune şi nu se ştie cu exactitate unde se află în prezent. Ultima oară a fost văzut lunea trecută, când s-a întâlnit cu preşedintele Africii de Sud, Jacob Zuma. “Nu vom îngenunchia! Nu ne vom preda, avem o singură şansă – mergem până la sfârşit! Moarte, victorie, nu contează, nu ne predăm!”, ţipa liderul libian. (The Telegraph)
Nouă instituţie de management al bugetului, în Portugalia. Noul premier portughez Pedro Passos Coelho vrea să înfiinţeze un birou independent pentru buget, pentru creşterea transparenţei şi a legăturilor cu piaţa, începând să pună în aplicare un plan pentru redresare economică. “Trebuie să fim absolut transparenţi faţă de pieţele de capital”, a spus Coelho, într-un interviu pentru presa portugheză. El a amintit că prima măsură va fi crearea unei autorităţi bugetare independente a guvernului. Noua instituţie va fi înfiinţată de două instituţii independente din ţară – Banca Portugaliei şi Curtea de Audit. Noul premier consideră că este absolut necesar ca Portugalia să-şi reducă deficitul bugetar până la 5,9% din PIB, în acest an, şi până la 4,5% anul viitor, şi să îndeplinească toate condiţiile impuse de FMI şi UE, agreate la semnarea acordului de împrumut. (El Pais)
Exporturile japoneze, în continuă scădere. Exporturile japoneze au scăzut în primele trei săptămâni ale lunii mai, sugerând că cea de-a treia mare economie a lumii se îndreaptă spre a treia lună de scădere a exporturilor. Una dintre cauze este şi încetinirea ritmului de creştere a economiei americane, care este un partener important pentru Japonia. Exporturile au scăzut cu 9,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând până la 34 miliarde de dolari, în timp ce importurile au continuat să crească, cu 13,4%, până la 47, 2 miliarde de dolari. Japonia a înregistrat, astfel, un deficit comercial record de 13 miliarde de dolari, pentru aceeaşi perioadă a anului. Producţia şi exportul din Japonia au fost grav afectate de cutremurul şi tsunamiul din 11 martie, care a distrus fabrici de produse eletronice. Multe dintre acestea au reluat producţia, cum este Panasonic, de exemplu, şi dau semne de recuperare mai rapidă decât s-a crezut. (Financial Times)
