La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

O soluție de luat în calcul – reducerea limitată a TVA

de Marin Pana 2.6.2013

Avem știri și diverse opinii pro și contra orice. Avem, însă, mai puține soluții la multiplele probleme cu care se confruntă mediul economic.

În încercarea de a găsi o soluție care, concomitent, să stimuleze creșterea economică, să aducă mai multe încasări la buget și să majoreze selectiv nivelul de trai, restricțiile logice sugerează că ar fi utilă o reducere limitată a TVA, de la 24% la fosta cotă de 19%.

Reducerea limitată a TVA ar urma să funcționeze prin rambursarea pe card bancar a diferenței de TVA, să zicem, pentru o sumă de mărimea venitului mediu salarial net pe economie. În acest caz, cei care câștigă și cheltuie de pe card suma de 1.600 lei, ar urma să primească în cont aproape exact 64 lei, ceea ce echivalează cu un discount de patru procente la cumpărăturile efectuate.

Efecte

1.Combaterea evaziunii fiscale

Plata cu cardul prespune o sursă legitimă de alimentare a cardului și fiscalizarea corectă a achizițiilor efectuate de un cetățean interesat să respecte legea și să alimenteze corect bugetul. Evident, ideea este de a combate evaziunea fiscală, fiind mai greu de presupus că cineva va consemna riguros taxele pe care să nu le dea apoi statului.

2.Îmbunătățirea mediului de afaceri prin concurența loială

Desigur, dacă cetățenii marșează la acest demers, vor fi avantajați comercianții corecți, care au investit în echipamentele necesare unui comerț modern. Și care nu se feresc de transparentizarea vânzărilor, a stocurilor sau de eventuale reclamații privind calitatea produselor cumpărate. Ceea ce ar crește responsabilizarea celor care operează în comerț pe post de simpli revânzători cu profit.

3.Creșterea selectivă a puterii de cumpărare

Măsura ar duce la creșterea puterii de cumpărare a categoriilor de populație cu venituri situate sub media națională, cu stimularea corespunzătoare a producției pentru acest segment de piață. Asta fără a diminua cota de impozitare indirectă a celor care au un consum de valoare mai ridicată de pe piața legală, sau consumă de pe piața neagră.

4.Dezvoltarea pieței bancare

Creșterea numărului de tranzacții și a volumului de bani tranzacționat ar permite atât dezvoltarea pieței bancare, cât și diminuarea comisioanelor percepute comercianților. Mai mult, dacă statul constată o îmbunătățire a gradului de colectare a TVA care să acopere reducerea cotei legale, ar putea să remită și comercianților o parte din comisionul bancar, cel puțin pentru stimularea micilor afaceri de comerț.

5.Controlul mai bun al lichidității

Reducerea cantității de bani în circulație ar permite un control mai bun al lichidității, costuri mai mici de operare cu numerarul și urmărirea mai ușoară a unor operațiuni dubioase derulate cu bani gheață. Practic, discountul echivalent cu diminuarea de TVA ar încuraja cumpărarea de produse de valoare relativ mai ridicată doar prin tranzacții în cont.

6.Educarea populației

Măsura ar conduce la utilizarea unui card de credit și la acoperirea sumelor cheltuite în cursul unei luni din veniturile realizate simultan, în aceeași lună, fără a mai aștepta plata în mână sau scoaterea de bani ”din zid”. Preferabil în limite rezonabile și pe baza sumei ce poate fi acoperită la salariu, pensie etc., pentru a nu plăti dobânzi care să anuleze avantajul dobândit la reducerea de TVA.

Desigur, mărimea plafonului în care să se practice reducerea echivalentă de TVA (prin rambursarea centralizată de la stat la bănci pentru sumele cheltuite conform reglementărilor de pe card) este discutabilă. Ba chiar se poate merge pe ideea de a renunța complet la el, pentru a evita complicațiile și a creea un stimulent fără restricții celor care au venituri legale mai mari și vor să le cheltuie legal.

De asemeni, cota de reducere poate fi alta, însă trebui reamintit că acel 19% TVA însemna, de fapt 16% din prețul de vânzare. Cotă familiară de la impozitul pe venit și impozitul pe profit, și de aceea, unificatoare pentru taxarea valorii achitate pentru mărfuri și servicii generale. În treacăt fie spus, reducerea TVA de la 24% la 19% ar echivala nu cu o diminuare nu de 5% ci de 4% din prețul actual.

Dar, cea mai importantă ar fi cointeresarea materială a publicului în combaterea evaziunii fiscale și în derularea corectă a activității de comerț. Reamintim că România s-a situat în anul 2011 pe penultimul loc în rândul statelor europene noi membre ale UE la eficiența colectării TVA, cu o eficiență a taxării de numai 54% ( față de 71% în Bulgaria, 68% în Cehia sau 64% în Ungaria).

Potrivit calculelor efectuate de către Consiliul Fiscal, rata implicită de TVA se ridica, în urma deficitului de colectare efectivă a cotei legale de impunere a vânzărilor, la numai 13,1%, comparativ cu nivelul legal de 24%. Practic, dacă am reuși să aducem gradul de colectare la nivelul din Bulgaria, am încasa mai mult TVA la o cotă de 19% decât la una de 24%, fără a mai crește prețurile și a afecta mediul de afaceri.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.6.2013

3 comentarii

  1. Un prieten
    2.6.2013, 9:43 pm

    Consider propunerea fantezista, un fel de “frectie la un picior de lemn”, posibilele efecte benefice irelevante, functionalitate putin peste zero. Exista solutii de stimulare a celor care produc plusvaloarea pe principiul puntin si cu grad ridicat de colectare de la multi (spatiul fiscal exista, totul este sa-l recunoastem), dar politicul este decisiv, conceptele asistentiale sunt cauza economiei neperformante.

  2. Cris
    3.6.2013, 9:49 am

    Solutia rambursarii unei sume pe card, pentru incurajarea platilor cu cardul la magazine ar putea fi incurajatoare daca sumele rambursate n-ar fi praf in ochi, cum sunt in prezent.

    Din pacate, cei care ar trebui sa decida sunt mult prea limitati intelectual ca sa ia astfel de masuri.

  3. radu
    4.6.2013, 8:43 am

    Sigur,pai mai bine faceti doua feluri de bani, unii doar pentru marii comercianti. Cum de v-a venit ideea sa mai loviti o data in tarani si micii comercianti? De ce nu va faceti o tara doar pentru slugile corporatiilor si stapanii lor adusi de vant?

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult