O soluție de luat în calcul – reducerea limitată a TVA

Avem știri și diverse opinii pro și contra orice. Avem, însă, mai puține soluții la multiplele probleme cu care se confruntă mediul economic.

În încercarea de a găsi o soluție care, concomitent, să stimuleze creșterea economică, să aducă mai multe încasări la buget și să majoreze selectiv nivelul de trai, restricțiile logice sugerează că ar fi utilă o reducere limitată a TVA, de la 24% la fosta cotă de 19%.

Reducerea limitată a TVA ar urma să funcționeze prin rambursarea pe card bancar a diferenței de TVA, să zicem, pentru o sumă de mărimea venitului mediu salarial net pe economie. În acest caz, cei care câștigă și cheltuie de pe card suma de 1.600 lei, ar urma să primească în cont aproape exact 64 lei, ceea ce echivalează cu un discount de patru procente la cumpărăturile efectuate.

Efecte

1.Combaterea evaziunii fiscale

Plata cu cardul prespune o sursă legitimă de alimentare a cardului și fiscalizarea corectă a achizițiilor efectuate de un cetățean interesat să respecte legea și să alimenteze corect bugetul. Evident, ideea este de a combate evaziunea fiscală, fiind mai greu de presupus că cineva va consemna riguros taxele pe care să nu le dea apoi statului.

2.Îmbunătățirea mediului de afaceri prin concurența loială

Desigur, dacă cetățenii marșează la acest demers, vor fi avantajați comercianții corecți, care au investit în echipamentele necesare unui comerț modern. Și care nu se feresc de transparentizarea vânzărilor, a stocurilor sau de eventuale reclamații privind calitatea produselor cumpărate. Ceea ce ar crește responsabilizarea celor care operează în comerț pe post de simpli revânzători cu profit.

3.Creșterea selectivă a puterii de cumpărare

Măsura ar duce la creșterea puterii de cumpărare a categoriilor de populație cu venituri situate sub media națională, cu stimularea corespunzătoare a producției pentru acest segment de piață. Asta fără a diminua cota de impozitare indirectă a celor care au un consum de valoare mai ridicată de pe piața legală, sau consumă de pe piața neagră.

4.Dezvoltarea pieței bancare

Creșterea numărului de tranzacții și a volumului de bani tranzacționat ar permite atât dezvoltarea pieței bancare, cât și diminuarea comisioanelor percepute comercianților. Mai mult, dacă statul constată o îmbunătățire a gradului de colectare a TVA care să acopere reducerea cotei legale, ar putea să remită și comercianților o parte din comisionul bancar, cel puțin pentru stimularea micilor afaceri de comerț.

5.Controlul mai bun al lichidității

Reducerea cantității de bani în circulație ar permite un control mai bun al lichidității, costuri mai mici de operare cu numerarul și urmărirea mai ușoară a unor operațiuni dubioase derulate cu bani gheață. Practic, discountul echivalent cu diminuarea de TVA ar încuraja cumpărarea de produse de valoare relativ mai ridicată doar prin tranzacții în cont.

6.Educarea populației

Măsura ar conduce la utilizarea unui card de credit și la acoperirea sumelor cheltuite în cursul unei luni din veniturile realizate simultan, în aceeași lună, fără a mai aștepta plata în mână sau scoaterea de bani ”din zid”. Preferabil în limite rezonabile și pe baza sumei ce poate fi acoperită la salariu, pensie etc., pentru a nu plăti dobânzi care să anuleze avantajul dobândit la reducerea de TVA.

Desigur, mărimea plafonului în care să se practice reducerea echivalentă de TVA (prin rambursarea centralizată de la stat la bănci pentru sumele cheltuite conform reglementărilor de pe card) este discutabilă. Ba chiar se poate merge pe ideea de a renunța complet la el, pentru a evita complicațiile și a creea un stimulent fără restricții celor care au venituri legale mai mari și vor să le cheltuie legal.

De asemeni, cota de reducere poate fi alta, însă trebui reamintit că acel 19% TVA însemna, de fapt 16% din prețul de vânzare. Cotă familiară de la impozitul pe venit și impozitul pe profit, și de aceea, unificatoare pentru taxarea valorii achitate pentru mărfuri și servicii generale. În treacăt fie spus, reducerea TVA de la 24% la 19% ar echivala nu cu o diminuare nu de 5% ci de 4% din prețul actual.

Dar, cea mai importantă ar fi cointeresarea materială a publicului în combaterea evaziunii fiscale și în derularea corectă a activității de comerț. Reamintim că România s-a situat în anul 2011 pe penultimul loc în rândul statelor europene noi membre ale UE la eficiența colectării TVA, cu o eficiență a taxării de numai 54% ( față de 71% în Bulgaria, 68% în Cehia sau 64% în Ungaria).

Potrivit calculelor efectuate de către Consiliul Fiscal, rata implicită de TVA se ridica, în urma deficitului de colectare efectivă a cotei legale de impunere a vânzărilor, la numai 13,1%, comparativ cu nivelul legal de 24%. Practic, dacă am reuși să aducem gradul de colectare la nivelul din Bulgaria, am încasa mai mult TVA la o cotă de 19% decât la una de 24%, fără a mai crește prețurile și a afecta mediul de afaceri.