La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

O problemă: problemele capitalului străin și utilitatea acestuia. Eventuala schimbare de paradigmă a economiei românești

de Marin Pana 13.1.2016

capitalÎn 2014, capitalul privat, inclusiv cel format prin investiții străine directe (ISD), asigura circa 3,5 milioane locuri de muncă, cu 1% mai puţini angajaţi (-38 mii persoane) comparativ cu anul 2000, dar cu o productivitate pe salariat mai ridicată.

Așadar, prin ISD s-a reuşit doar înlocuirea forţei de muncă eliberate prin restructurarea economiei.

Cu toate acestea, trebuie precizat că, potrivit cifrelor prezentate de prim-viceguvernaturul BNR, Florin Georgescu, o prezență ridicată ISD în diverse ramuri de activitate Nu înseamnă automat și obținerea unei valori adăugate brute (VAB) mai ridicate.

Situația din primele șase sectoare de activitate alese pentru analiză este elocventă în acest sens.

tabel 1Sunt și segmente ale activității economice în care ISD au reușit să aducă o contribuție la valoarea nou creată pe măsura ponderii în economia românească, grupul de trei ramuri ales în încheierea tabelului venind să demonstreze acest fapt.

Per total, însă, se conturează concluzia că ISD nu au reușit și nu au cum să reușească singure să rezolve problema creşterii mai consistente a VAB – sursa bunăstării prin consum şi investiţii :

Simplificat, stocul de ISD în sumă de 60 miliarde euro este, în fapt, rezultatul a 3 fluxuri :

tabel 2Profitul reinvestit figurează cu minus per total deoarece este format din :

profitul realizat, în valoare de 61 miliarde euro (interesantă coincidența aproape perfectă cu volumul de ISD – n.r.), din care se scad dividendele plătite către acționarii firmelor cu capital străin, în sumă de 23 miliarde euro și pierderile înregistrate de aceste firme, care ating impresionanta sumă de 41 miliarde euro.

(Citiți și: ”Eficiența capitalului extern și a celui autohton, față cu dezvoltarea României”)

Pe scurt, din +61 profit, -41 pierderi și -23 dividende distribuite ne dă minus trei miliarde euro la profitul reinvestit în România.

Situația apare ca destul de confuză. Pe de o parte se fac profituri foarte consistente, din care se pot da dividende absolut rezonabile. Pe de altă parte se invocă pierderi cam mari pentru mărimea economiei noastre (tot mai mult, un fel de a spune).

Să fie, oare, riscul de a pierde bani în România realmente atât de pronunțat sau ceva nu e tocmai în regulă prin contabilitate și la consolidarea bilanțurilor corporațiilor multinaționale ?

În lipsa unor analize temeinice și a unor situații concrete în care să se discute prețurile de transfer folosite la achizițiile între unități afiliate aceluiași acționar străin, nu se pot face speculații.

Cât despre soldul net al creditului, el pare destul de în regulă, cu cele 19 miliarde euro (cam cât am tras din împrumutul luat în 2009 de la troica FMI-CE-BM), dar suprinde, oarecum, volumul destul de mare pe partea de intrări (156 miliarde euro) și rambursări (137 miliarde euro). De remarcat că această activitate de creditare a extras valoare din economie și în absența unor rezultate pozitive în producție sau servicii.

Una peste alta, ieşirile de capital străin prin dividendele încasate (23 miliarde euro) şi dezinvestire (pierderile însumând 41 mld. euro) s-au situat, practic, la nivelul stocului de ISD de 60 miliarde euro.

Concluziile privind utilitatea cu dus și întors a intrării capitalurilor străine în economia românească se impun de la sine.

Spre o eventuală schimbare de paradigmă

În acest context, însă, apare problema dezvoltării capitalului autohton. Acesta are, deocamdată, rezultate semnificativ mai bune decât cel străin în formarea VAB, are tendințe mai mici de dezinvestire și se poate transforma el însuși într-un vehicul pentru pătrunderea în economiile țărilor vecine. În care, pe post de ISD, să formeze dar să și extragă valoare adăugată.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Despre naționalismul economic la zi”)

Fie și pentru aducerea (posibilă, vezi Cehia) poziției investiționale nete mai aproape de pragul de -35% din PIB, ultimul indicator care ne mai lipsește pentru a avea un scor perfect pe tabloul de bord al echilibrului macroeconomic (să sperăm, că, între timp, nu stricăm alți indicatori).

Altminteri, semnificația dependenței (inevitabil extinsă de la economic în celelalte domenii ale societății) de capitalurile străine apare ca fiind destul de clară.

Această eventuală modificare de paradigmă se va dovedi în timp cu atât mai dificilă cu cât se va mai investi în România și cu cât se vor scruta selectiv operațiunile firmelor cu capital autohton.

Păstrarea unui echilibru rezonabil între capitalul străin și cel autohton, desigur prin dezvoltarea acestuia din urmă și nu prin descurajarea primului, devine o problemă tot mai stringentă a economiei românești.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.1.2016

3 comentarii

  1. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    14.1.2016, 12:30 am

    1.Evaluarea este corecta, dar as mai adauga o paradigma, la cea a dezvoltarii capitalului national!Investitiile straine au scazut in 2015 la cca. 20 la suta fata de cele de pina in 2008, care si pina atunci, acopereau sub 50 la suta din necesarul de investitii straine (de minim 25 miliarde de Euro anual) pentru crearea a cca. 200-250 de mii de noi locuri de munca anual.Numai astfel se putea compensa pierderea a 5 milioane de locuri de munca dupa 1989.Prima CONCLUZIE, este ca investitiile straine sint insuficiente “cantitativ”, pentru a crea o competitie intre investitori.In consecinta nu putem “alege” ce anume sa sustinem/acceptam sub raport investitional strain privind aportul la Buget, dependent de nivelul calitativ productiv/economic:manufacturier sau high-tek al productiei.
    A doua CONCLUZIE, este ca dupa disparitia economiei si industriei nationale au disparut si resursele financiare alocabile dezvoltarii, iar posibilitatea reconstructiei economice a devenit dependenta strict de veniturile produse de investitiile straine.Ele ar fi trebuit sa asigure milioanele de locuri de munca, astazi lipsa.
    2.Dezvoltarea economica nationala se dovedeste imposibila, cita vreme Romania are indicle de competitivitate/functionalitate economica 74, care “anunta” investitorii straini, ca sintem o zona in care banii se pierd, in loc sa aduca profit.
    Este vizibil ca in tarile in care competitivtatea/functionalitatea economica nationala se afla sub indicele 30, lipsesc orice investitori straini productivi.
    Retragerea din banci a cca. 5 miliarde de Euro, reflecta perceptia bancherilor, ca in conditiile indicelui 74 acesti bani sint inutilizabili, deoarece nici un investitor nu se apropie de Romania.
    3.La intrebarea, daca situatia investitionala si riscul de a pierde bani este asa de grava, incit reinvestirea sa nu mai fie oportuna, raspunsul este da!Daca exista si in contabilitatea firmelor straine probleme care diminueaza veniturile bugetare, raspunsul este identic, cauzele fiind cele cunoscute.
    Competitivitatea economica sub-africana 74, datoria externa uriasa, lipsa a 5 milioane de locuri de munca cu tot atitia emigranti economici(devenind deficitar personalul productiv), scaderea drastica a investitiilor straine industriale, avind rezultat dezintegrarea industriala, coruptia si furtul banului public, lipsa oricarei viziuni si “proiect de reconstructie economica si industriala” postaderare, care sa redea lumii financiare increderea in a investi, infrastructura industriala, urbana si de transport precara, bugetul national sustinut prin indatorare si in 2016 – iata cartea de vizita economica si financiara care impiedica reinvestirea de catre firmele straine si totodata tine departe investitorii strategici industriali.
    4.Pentru reconstructia economica si industriala nationala, ca paradigma corecta si necesara Romaniei, trebuie sa avem in vedere in primul rind “paradigma” atragerii si dezvoltarii masive a capitalului strain, ca UNIC suport financiar pentru crearea celui national.Acesta ar trebui sa fie “proiectul national” postaderare”, realizabil prin proiectul national de aducere a competitivitatii/functionalitatii economice, imediat catre indicele 30, apoi imbunatatirea sa continua.Proiectul exista, a fost propus guvernului Ponta si Presedintelui Johanis, insa fara succes.Acestora si consilierilor lor, le pasa prea putin de orice PARADIGME economice…

  2. athos
    15.1.2016, 6:55 am

    Ar fi interesant de inteles CARE este/sunt de fapt concluzia/concluziile articolului.

    Spune autorul: “Concluziile privind utilitatea cu dus și întors a intrării capitalurilor străine în economia românească se impun de la sine.”

    Se spune ca statistica si Biblia sunt folosite ca sa argumentezi orice. Cu alte cuvinte, nu prea exista “de la sine” si nici nu trebuie facuta confuzia intre corelatii si cauzalitati.

    Cred ca singura concluzie este aceea ca investitiile sunt insuficiente si ca nu fiscalitatea trebuie sa fie filtrul prin care analizezi economia. Sub sanctiunea aparitiei unor aberatii ce se impun “de la sine”.

    Asadar

  3. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    17.1.2016, 9:19 am

    Poate ca fiscalitatea n-ar trebui sa fie unicul filtru prin care se analizeaza investitiile, dar statistica va trebui sa evidentieze intotdeauna cu ce ne alegem la Buget, de pe urma “muncii nationale”.Asa cum arata d-l Athos, concluzia concluziilor este ca investitiile (de orice fel) sint minore, fiind aflate la cca. 10 la suta din necesarul unei dezvoltari economice si industriale rapide, pentru ajungerea din urma a Poloniei sau Ungariei!Despre ajungerea din urma (sub raport economic) a tarilor dezvoltte, nici nu poate fi vorba – in lipsa unui nou model de dezvoltare economica – ca fundament (tehnic si logistic) al unui “proiect national (postaderare) de reconstructie economica si industriala”…

Lăsați un comentariu


Stiri

Audierile pentru destituirea lui Donald Trump: Mărturii acuzatoare ale unui angajat al ambasadei SUA la Kiev

Iulian Soare

Audierile din Congres în cadrul anchetei privind potenţiala destituire a liderului de la Casa Albă au continuat vineri, cu fosta ambasadoare a SUA în Ucraina… Mai mult

Europa

Bogdan Chirițoiu, ales membru al conducerii Agenţiei Europene de Reglementare în Energie

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu a fost ales joi membru  în Consiliul de Administrație al Agenţiei Europene de reglementare in energie. ”Salut alegerea domnului Bogdan… Mai mult

Europa

Schimb de spioni între Lituania și Rusia

Vladimir Ionescu

Șeful serviciului secret al Lituaniei, Darius Jauniskis, a anunțat vineri că doi cetățeni lituanieni condamnați în Rusia pentru spionaj ”au fost redați familiilor lor”, fiind… Mai mult

Stiri

Bogdan Badea, Hidroelectrica: Compania riscă să intre din nou în insolvenţă, din cauza ANRE

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă, dacă  va aplica un ordin al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care obligă producătorul hidro să… Mai mult

Stiri

Trafic de influență pentru contracte cu CFR / Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu, trimiși în judecată

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu și fostul deputat Cristian Boureanu au fost trimiși în judecată într-un dosar în care consorțiului de firme austriece Swietelsky… Mai mult

Stiri

Ucraina / Sume record alocate Apărării – 5,45% din PIB în 2020

Iulian Soare

Bugetul de stat pentru anul 2020 al Ucrainei, adoptat joi în Parlamentul de la Kiev, prevede cheltuieli record pentru sectorul apărării. Fondurile alocate apărării şi… Mai mult

Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordului istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult