București – Ilfov este regiunea europeană specializată pe servicii de pază, securitate și investigații, având cu cel mai mare procent de angajați din acest domeniu în totalul salariaților din economia privată.
Eurostat a realizat o analiză a structurii forței de muncă la nivelul regiunilor din UE și a conceput un tabel cu activitățile din CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională), în dreptul fiecăreia fiind trecută regiunea din Uniune cu cel mai mare procent de angajați în domeniile respective raportat la totalul salariaților din economia privată a regiunilor în cauză.
Așa a apărut tabelul regiunilor specializate în Europa pe diferite activități.
În acest tabel se poate observa unele specificități previzibile, în sensul că, în numărul total de angajați, o anume profesie se impune :
- – specializarea unor regiuni din Germania pe echipamente și mașini, industria auto,
- – Viena care se remarcă la serviciile informatice (cu 1.7% din totalul angajaților ocupați în acest sector, comparativ cu 0,3% media europeană),
- – Londra – specializată pe mai multe servicii pentru companii, in special servicii de avocatură și contabilitate (9,0% din angajații din domeniul privat din această capitală lucrează în aceste domenii, comparativ cu media europeană de numai 2,3%), precum și pe transporturi aeriene,
- – Koln este regiunea europeană specializată în activități poștale și de curierat etc.
Pentru o comparație mai apropiată de această parte a Europei, se poate observa că o regiune din Ungaria apare ca specialista Uniunii în CAEN 26 – fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice. Excelează la ultima categorie de producție, în Ungaria fiind relocate linii de producție ale unor firme celebre în domeniu, Zeiss, de exemplu – 5,7% din angajații din sectorul privat din Hu31 muncesc în firme cu acest profil, comparativ cu media europeană de 0,8%.
Regiunea București – Ilfov, campioană la agenți de pază
România apare ca specializată pe activitățile de la CAEN 80 – servicii de pază, securitate, investigații (regiunea București – Ilfov) – 5,3% din totalul salariaților din economia privată a acestei zone lucrează ca agenți de pază, de ordine, control acces și intervenție, bodyguarzi, detectivi particulari etc. De menționat că media pe regiunile europene pentru această profesie este de 1%.
Este un domeniu în care nu se pune problema valorii adăugate, unde profiturile sunt mici, iar munca la negru și evaziunea fiscală – ridicate.
În ultimul an, zeci de firme de pază și securitate, dintre care amintim doar câteva dintre cele mai cunoscute – Shelter, Nei Guard, Scorseze, UTI, DAB, ASG, AKA, Ardia, AXIS, DO Security – au avut probleme cu justiția, fiind acuzate de evaziune fiscală sau spălare de bani.
Potrivit evidențelor Poliției Române, la sfârșitul lunii iulie anul acesta, în țară erau înregistrate ca licențiate peste 1.300 de firme, dintre care 406 se aflau în București și județul Ilfov.
La ANAF sunt însă înregistrate aproximativ 1.600 de companii cu acest obiect de activitate, în toată țara.
De ce atât de multă ”pază și protecție”
Există 107.000 de agenți licențiați declarați de către firmele de securitate în bilanțul de activitate (pe 2014), dar calificați sunt mai mulți și ei lucrează la negru ori și-au găsit un alt job.
Munca de agent de pază, plătită în mod obișnuit cu minimum pe economie, este adesea doar un refugiu într-o perioadă grea, atunci când o persoană nu reușește să-și găsească altceva pe piața muncii.
Nu se știe exact câți anume lucrează în realitate în aceste firme.
Cert este că primele 50 de companii din domeniu au declarat anul trecut aproape jumătate din numărul de angajați (aproape 45.000 de persoane) din CAEN 80 și tot jumătate din cifra de afaceri totală a firmelor cu acest obiect de activitate (cele 50 au totalizat o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de lei), a explicat pentru cursdeguvernare.ro Constantin Iordache, consultant de securitate și director executiv al Asociației Române a Specialiștilor în Securitate.
Din Top 20 firme de pază și securitate se observă că majoritatea acestora se află în Regiunea București – Ilfov:
Banii cei mulți – din contractele cu instituțiile statului
Nu există o statistică pentru a vedea care este volumul serviciilor prestate pentru privat și care al celor acordate statului, dar Constantin Iordache spune că în Top 50 sunt și firme care au peste 90% din cifra de afaceri realizată din contracte cu statului. Mai mult, “în Top 10 sunt companii care au făcut din două contracte cu statul cifra de afaceri totală a unei firme care lucrează numai cu privatul”.
În privat, cei mai mulți agenți de pază sunt întâlniți în supermarketuri și hypermarketuri, mall-uri, în farmacii, bănci, la intrarea în sedii de firme și pe platforme industriale,
Cert este că anumite firme, „cele care lucrează aproape exclusiv cu statul, au marja de profit mult mai mare decât cele care prestează doar în privat, iar unele dintre cele abonate la contractele cu statul ajung la 20 – 30% marjă de profit, ceea ce este extraordinar pentru acest domeniu. Nu există decât două explicații, în cazul lor: ori au prețuri foarte mari, ori fac evaziune fiscală. Nu ai cum, cu 9 lei pe oră, să ai 30% profit”, spune consultantul Constantin Iordache.
Până la urmă, regula este clară: contractele cele mai mari, de zeci de milioane de euro, se fac cu statul.
Contracte ce se câștigă uneori mergând la licitații cu oferte de preț mici, dar care aduc profit, totuși: „Normal că nu lucrează în pierdere, dar este vorba de fraudă. Vă dau un exemplu: sunt firme care păzesc sedii ANAF în momentul de față și ele sunt anchetate pentru fraudă fiscală, iar patronul este în închisoare. Sau ITM-ul (Inspecția Teritorială a Muncii – n. red.) care ar trebui să depisteze munca la negru, este păzit de firme care lucrează cu 7 lei pe oră, în contract. Calculați și vedeți dacă pot exista astfel de prețuri”, spune Constantin Iordache.
Cele mai profitabile sunt contractele cu companiile din energie, de genul Hidroelectrica, Transgazul, Transelectrica, CNADNR, care au multe obiective și semnează contracte cu valori sume foarte mari, pentru nevoi de securitate.
De exemplu, Transelectrica a atribuit de curând un contract de 7,5 milioane de lei pentru zona Timișoara.
Contractul de pază de la Metrorex, în valoare de 12,5 milioane de euro, a fost acordat în decembrie 2014, pentru doi ani și jumătate, firmei NEI Guard, aparținând lui Mihai Neicu, fost consilier și director al fostului ministru al Transporturilor Miron Mitrea.
Dacă la Metrou situația pazei este foarte vizibilă, unde nu poți păcăli parametrii contractului, există și segmente unde paza fi foarte rentabilă pentru că se dau bani degeaba și nimeni nu controlează dacă serviciile sunt efectiv prestate sau cu ce rezultate.
O situație specială este cea de la ANIF, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, care a disponibilizat în 2011 aproximativ 3.300 de angajați din cei 4.800 și a externalizat serviciile de pază ca să economisească din cheltuieli.
„La ANIF este o situație mai specială. În urmă cu câțiva ani, ANIF a acordat un contract de 20 de milioane de lei să se păzească niște câmpuri pe care oricum nu mai erau instalații de irigat”, își amintește Constantin Iordache.
Situația a fost, de altfel, surprinsă și într-un raport al Curții de Conturi, dat publicității anul trecut :
„Valoarea cheltuielilor destinate asigurării pazei cu operatori economici specializați (acoperite din alocații bugetare) a fost de 44,7 milioane de lei (echivalent 9,9 milioane de euro) în anul 2012 și de 65,6 milioane lei (echivalent a 14,6 milioane de euro) în anul 2013, crescând față de anii 2010 / 2011 de 71 de ori în anul 2012 și de 104 ori în anul 2013”, constatau inspectorii de conturi.
Cu toate acestea, valoarea furturilor nu s-a redus, ci dimpotrivă :
„După cum reiese din tabel, media aritmetică anuală de 363 de furturi din perioada 2012-2014 (trim.I) – perioadă în care paza a fost asigurată în proporție de cca. 76% prin operatori specializați – nu a scăzut spectaculos față de media anuală de 404 furturi din perioada 2004-2011 – perioadă în care paza a fost asigurată în proporție de peste 80% prin personalul tehnic propriu al ANIF – însă media aritmetică anuală a valorii acestor furturi a crescut cu aprox. 90% în perioada 2012- 2014 (trim.I), față de perioada 2004-2011 (de la 3,5 mil lei / echivalent 1,0 mil.€, la 6,6 mil.lei / 1,5 mil.€)”, potrivit Raportului Curții de Conturi :
Investigațiile private
Partea de investigații private care apare în aceste activități CAEN 80, nu este dezvoltată în România.
„Este folosită doar în partea de can-can. X vrea să-și urmărească soția, altcineva – partenerul, și așa mai departe. Nu e un business de valori foarte mari. Este folosită mai mult atunci când cineva se supără pe altcineva și își propune să afle dacă are amantă etc”, a explicat Constantin Iordache, pentru cursdeguvernare.ro.
