Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

O bizarerie: Excedentul continuă să crească pe baza scăderii investițiilor locale și a cheltuielilor de capital. Scade gradul de acoperire la bugetele sociale

de Marin Pana 26.5.2015

executie-bugetara-Bugetul general consolidat a înregistrat un excedent de aproape șase miliarde lei la lunii aprilie 2015.

Suma este echivalentă cu 0,85% din PIB prognozat și provine cam în proporție de trei sferturi din excedentul bugetelor locale iar restul din surplusul înregistrat la bugetul instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii.

Rezultatul execuției bugetare după primele patru luni este cu aproape opt miliarde lei mai bun față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-a consemnat un deficit de aproape două miliarede lei sau -0,28% din PIB.

Prin contrast, însă, bugetul de stat a continuat să rămână pe minus, cu un sold negativ de circa 1,5 miliarde lei, respectiv -0,22% din PIB.

tabel 1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Rezultatul execuției bugetare s-a îmbunătățit în principal pe calea creșterii încasărilor ( +0,7% din PIB) și nu pe cea a reducerii cheltuielilor ( care s-au diminuat cu 0,5% din PIB, deși au crescut de puțin în termeni nominali). Acestea din urmă rămân sub cele din anul anterior la toate capitolele cu excepția proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă și se mențin ca procentaj în PIB la asistența socială și cheltuielile de personal.

În context, merită semnalată reducerea semnificativă a cheltuielilor cu dobânzile (cu peste 750 milioane lei sau -18% față de aceeași perioadă din 2014) și majorarea robustă a sumelor alocate pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (570 milioane lei sau +21% față de aceeași perioadă din 2014).

Din această alăturare rezultă că banii eliberați prin reducerea obligațiilor de plată asumate la creditele luate pot fi redistribuiți și amplificați prin finanțare europeană către lucrări de interes public. Iar asta s-ar putea face chiar într-o proporție mai mare (doar trei sferturi din bani au urmat acest circuit, respectiv 541,2 milioane lei din diminuarea cu 825,2 milioane lei a sumelor achitate în contul dobânzilor).

tabel 2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Bizareria: baza excedentului stă pe lipsa de investiții locale și reducerea cheltuielilor de capital

Principala nerealizare în execuția bugetară pe 2015 constă în reducere semnificativă (-31%) a banilor, și așa insuficienți, destinați cheltuielilor de capital, de la 3,09 miliarde lei pe prima treime din 2014 la 2,14 miliarde lei în prima treime a lui 2015.

De remarcat excedentul de 0,62% din PIB acumulat destul de bizar nivelul bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale, date fiind necesitățile multiple ale comunităților locale.

Gradul de acoperire de 125% al cheltuielilor efectuate cu veniturile realizate spune mult în acest sens. Un asemenea raport între venituri și cheltuieli este exagerat în raport cu situația din teritoriu.

(Citiți și: ”Curtea de Conturi despre datoria publică: îndatorarea a depășit finanțarea deficitului și nici nu se finanțează proiecte”)

Pe partea celorlalte bugete importante în structura bugetului general consolidat se remarcă gradul relativ scăzut de acoperire a cheltuielilor din veniturile specifice stabilite la bugetul asigurărilor sociale (doar 68% iar restul de 6,5 miliarde lei asigurat prin transferuri de la bugetul de stat, provenite din taxe și impozite pe venit, TVA și accize).

Practic, execuția bugetară de până acum pregătește impactul puternic al diminuării TVA la alimente începând cu luna iunie, corelat cu dublarea alocațiilor pentru copii, care va mai aduce o cheltuială suplimentară de 900 milioane lei în partea a doua a anului.

Cureaua a fost strânsă discret pe zone relativ ”tăcute”, pentru a permite marcarea unor avantaje la nivel electoral.

Dincolo de investițiile în infrastructură, care au avut rezultate ”sublime” până în prezent, cel care a avut cel mai mult de suferit din pricina subfinanțării cronice este sectorul de sănătate publică. Unde s-au acumulat imense neajunsuri în materie de dotare cu aparatură, medicamente, materiale etc. și de salarizare a personalului de specialitate.

(Citiți și: ”Lecție poloneză de economie: Investițiile publice nu pot fi înlocuite cu cele private, banii europeni nu înlocuiesc reformele, atenție la companiile mici”)

Cu un singur procent din PIB alocat pentru sănătate la fiecare patru luni ( 7,1 miliarde la un PIB estimat de 700,1 miliarde lei pentru anul în curs) vom ajunge să ne crească prin metode neortodoxe PIB-ul pe locuitor. Dacă o ținem tot așa, s-ar putea să realizăm, din cifre, chiar obiectivul de 60% nivel de trai din media UE până în 2019.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.5.2015

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult