Asociația condusă de fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a anunțat că va ataca la Curtea de Justiție a UE decizia Consiliului Uniunii Europene de a nu repune pe agendă aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
În cazul în care CJUE va admite plângerea, asociația va solicita instanței UE să dispună reluarea votului în Consiliul Uniunii Europene și respectarea obligațiilor de mediu.
„Există o convenție internațională, se numește Convenția de la Aarhus, care a fost transpusă de către UE într-un regulament propriu. Conform aceste convenții, când sunt încălcări importante ale mediului, există un număr de organizații, și organizația noastră se califică din punctul nostru de vedere, pentru a contesta o decizie care nu a ținut cont de aspectele de mediu.
În 8 decembrie (când a fost dat votul în Consiliul JAI împotriva României – n.r.), nu s-a ținut cont de faptul că sunt foarte multe tiruri care trebuie să aștepte la punctele de trecere a frontierei, există poluare estimată de o firmă independentă, există o poluare asumată de Comisia Europeană în comunicările sale, există o poluare asumată de Parlamentul European sau recunoscută în documentele sale or cei de la Consiliu trebuie să țină cont de această situație.
Suntem într-o criză climatică, suntem cu o lună înainte de summitul de Dubai ce va fi dedicat climeni și nu ne permitem niciun fel de derajapaje și niciun fel de poluare fără niciun sens”, a explicat fostul ministru Răzvan Nicolescu, pentru B1 TV.
Parlamentul a cerut Comisiei să analizeze o posibilă încălcare a Tratatului UE
Parlamentul European a votat în iulie o rezoluție extrem de dură împotriva Austriei din cauza veto-ului dat în decembrie anul trecut extinderii Schengen. Rezoluția, adoptată cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, cere ca România și Bulgaria să fie admise în spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023.
Și, în premieră, a acuzat Consiliul de încălcarea Cartei drepturilor fundamentale a UE și a propus despăgubiri pentru cele două țări.
Rezoluția nu are putere juridică, ci este un semnal politic.
Parlamentul consideră că decizia de respingere a aderării celor două țări a avut ”un efect devastator asupra sprijinului public pentru UE” și i-a făcut pe cetățenii români și bulgari să se simtă discriminați.
”Niciun stat membru nu ar trebui să încalce în mod arbitrar drepturile altor state membre, inclusiv aderarea lor legitimă la spațiul Schengen, odată ce sunt îndeplinite criteriile” – se afirmă în document.
Parlamentul consideră că refuzul de a accepta România și Bulgaria în spațiul Schengen duce, de asemenea, la o încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a UE în ceea ce privește dreptul la demnitate umană, libertatea și securitatea, egalitatea în fața legii, protecția mediului și libertatea de circulație.
De asemenea, Consiliului i se cere să respecte articolul 4 din Actul din 2005 privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la UE și să voteze aderarea, fără întârziere și nu mai târziu de sfârșitul anului 2023, având în vedere îndeplinirea de către acestea a criteriilor Schengen.
****
