marți

17 mai, 2022

O analiză, înainte de creșterea inflației: Puterea de cumpărare – pe sectoare de activitate. Record în noiembrie, dar ritmul de creştere a coborât sub 10%

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 ianuarie, 2018

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2017 a fost de 3.430 lei, cu 3,1% mai mare faţă de luna precedentă iar suma netă corespunzătoare a urcat la 2.464 de lei, cu 72 lei în plus.

Salariul real (puterea de cumpărare a banilor încasaţi exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990) a urcat la 181,4%, cu peste patru puncte procentuale mai mult în raport cu luna anterioară.

Câștigul salarial mediu net a ajuns la cea mai mare valoare istorică, cu 532 euro la cursul din


la cursul mediu de schimb din decembrie 2017 (luna de încasare efectivă a banilor) sau 1.038 euro ca putere de cumpărare după ajustarea cu raportul dintre nivelul preţurilor la noi şi cele medii din UE ( 51,2%).

Cu toate acestea, ritmul de creştere a acesteia în raport cu aceeaşi lună a anului precedent a coborât, în premieră pentru ultimii doi ani, sub pragul de 10%. Ceea ce confirmă o predicţie făcută anterior pe baza faptului că, implacabil, fundamentele economice se vor vedea implacabil iar avansul luat de venituri faţă de creşterea economică (altminteri încă foarte bună) se va disipa treptat.

Practic, este un semnal că, dacă nu încercăm să ne corectăm noi de bună voie, de o manieră controlată optim pentru a nu produce şocuri la nivelul populaţiei, atunci ne va corecta economia de piaţă. Inflaţia va eroda în continuare majorările de salarii iar intrarea într-o cursă a celor doi indicatori este total nerecomandabilă pentru stabilitatea economică.

Cum arată creșterile salariale pe domenii în economia națională


Cele mai mari creşteri procentuale ale veniturilor din economia naţională au fost înregistrate în administraţia publică. Cu un avans ( destul de discret) de 29% a depăşit sănătatea ( doar ceva mai mult de 24%) şi a lăsat învăţământul ( 12,5%) mult în urmă, acesta figurând sub media de creştere consemnată pe întreaga economie naţională.

(Citiți și: ”Costul muncii în România: defazaj sever între zona business și non-business. Marea problemă a structurii creșterii, în context european şi regional ”)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Reiterăm faptul că activităţi auxiliare, precum comerţul şi transportul au beneficiat în măsură mai mare de creşterea economică faţă de industria prelucrătoare. Poziţia acesteia faţă de media pe economie s-a înrăutăţit pe parcursul ultimelor 12 luni analizate de la un raport salarial de 93,3% la doar 92,4%, în pofida unei creşteri de productivitate de 10% care a susţinut întrega economie.

De reţinut, sectoare precum cel de informaţii şi telecomunicaţii (care a avut o contribuţie remarcabilă ritmul de creştere economică înregistrat în acest an), intermedieri financiare şi asigurări sau construcţii au consemnat creşteri salariale apropiate de avansul PIB (estimat la 7% după 9 luni).

Asta spre deosebire de zona administraţiei publice, care şi-a atribuit creşteri cam de patru ori mai mari.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: