La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Nu vorbește nimeni despre asta: Decalajele de dezvoltare dintre regiunile ţării. Dar şi dintre judeţele aceleiaşi regiuni

de Marin Pana , 3.6.2018

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 27,3% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).

Suma realizată împreună cu regiunea Sud-Muntenia, în interiorul căreia este poziţionată ( regiune aflată pe locul 2 în topul rezultatelor economice la nivel naţional) a fost de aproape 40% din cele 858,3 miliarde lei obţinute de România în 2017.

La polul opus s-a situat regiunea de Sud-Vest Oltenia, cea mai săracă din ţară, care a avut o pondere de doar 7,5% din rezultatul total.

(Citiți și: ”România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi”)

Din motive de dimensiuni ceva mai mici ( doar patru judeţe componente, Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin) cea de a doua regiune a ţării ca nivel de trai, cea de Vest, nu a prins pragul de 10% din PIB, la care a ajuns în premieră regiunea Nord-Est (vezi tabelul).

Cu toate acestea, dată fiind concentrarea populaţiei din zona Capitalei, din punct de vedere economic împărţirea pe actualele regiuni de dezvoltare apare ca fiind relativ echilibrată. Diferenţe semnificative se regăsesc în interiorul regiunilor, unde găsim, de obicei, un judeţ relativ puternic, aflat într-un raport situat între 3,4 la 1 şi 6 la 1 faţă de cel mai slab judeţ.

Dacă tendinţa generală a fost anul trecut de uşoară reducere a decalajelor intraregionale, există şi o excepţie notabilă, regiunea Vest, unde Timişul a trecut de jumătate din PIB-ul total ( 50,3%) şi a ajuns la un nivel de producţie şi servicii situat peste celelalte trei judeţe luate împreună. Cu toate acestea, decalajul maxim (circa 6 la 1) apare în regiunea Sud-Est, unde, cu 43% din total, Constanţa surclasează Tulcea (doar 7%).

La polul opus, figurează Braşovul, care deşi cel mai dezvoltat judeţ al regiunii Centru, contribuie cu doar 29% la PIB-ul aferent.

Oarecum surprinzător, decalajele de dezvoltare nu sunt cele mai mici aici, din cauza celei mai scăzute performanţe relative în profil teritorial, consemnată de judeţul Covasna ( doar 6%, în condiţiile în care figurează şi pe ultimul loc la nivel naţional cu puţin peste 6 miliarde lei, uşor sub Mehedinţi cu 6,1 miliarde lei).

În treacăt fie spus, combinata Harghita-Covasna adună împreună mai puţin de 15 miliarde lei, adică sub fiecare dintre două judeţe cu care se învecinează din regiunea Nord-Est, Bacău (17,3 miliarde lei) şi Suceava (15,7 miliarde lei).

Din păcate, egalizarea cea mai pronunţată apare la noi nu în zone ceva mai dezvoltate ci exact în regiunile cele mai sărace, situate la extremităţile ţării, regiunile de Nord-Est (3,4 la 1) şi de Sud-Vest (3,6 la 1). Ceea ce, corelat cu situaţia din Banat, arată că modalitatea de dezvoltare riscă să creeze inegalităţi în creştere.

Situaţia pe judeţele cele mai dezvoltate şi cele mai sărace

Dacă facem abstracţie de Bucureşti (care a marcat 24,6% din PIB-ul României), fiecare regiune figurează cu câte o reprezentată în topul celor mai mari ponderi judeţene în PIB la nivel naţional (singura mică inversiune este Argeşul care a depăşit de puţin Doljul). După care situaţia tinde să se repete, ceea ce arată o anumită dispunere echlibrată în teritoriu.

(Citiți și: ”O chestiune de dus în CSAT: 7 hărți ale izolării României din cauza infrastructurii”)

Totuşi, se poate sesiza o deplasare discretă a performanţelor relative spre vestul ţării. Astfel, faţă de anul precedent, Timişul a preluat prima poziţie de la Constanţa, județ de care s-a apropiat la mică distanţă şi Clujul. În acest timp, Prahova a coborât de pe locul 2 tocmai pe locul 4 şi sub pragul de 4%.

La polul opus, Mehedinţiul a părăsit poziţia de „lantern roşie”, rămasă pentru Covasna, iar nouă judeţe se situează sub pragul de 1% din PIB, atins în 2017 de Teleorman.

Interesant, din cele 11 judeţe cu rezultate mai slabe ale ţării, majoritatea au în componenţa denumirii regionale particula Sud iar trei sunt din Moldova.

Deşi au înregistrat progrese semnificative, Călăraşi şi Ialomiţa nu au reuşit să prindă pragul de un procent. Asemenea „insule de sărăcie” situate în proximitatea unor zone mult mai dezvoltate, situaţie altminteri valabilă şi pentru Sălaj în Nord-Vest ( vecin cu Clujul) sau Vaslui în Nord-Est( lângă Iaşi), ca să nu mai vorbim de Covasna în Centru ( alături de Braşov) ar trebui să dea de gândit.

Sunt contraste intraregionale cu un impact chiar mai puternic decât cele dintre regiuni.

Contraste care ar trebui şi pot fi atenuate mai rapid, dacă s-ar aloca fondurile şi pentru echilibrare între judeţele aceleiaşi zone din România.

Inclusiv pentru omogenizarea nivelului de trai şi creşterea coerenţei în plan social-economic, pentru a eficientiza deciziile luate descentralizat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult