Chestiunea

Record după record la deficitul comercial: creștere cu 45% după primele 2 luni ale anului. 85% din plusul industriei auto se duce pe importurile de alimente

Deficitul comercial pe luna februarie 2018 a fost de 1.152 milioane euro, cu circa 30% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent. Rezultatul… Mai mult

09.04.2019

La obiect

Implementarea 5G și războiul global din spatele ei. Dilema Europei

Implementarea generației a cincea de tehnologie în rețele celulare fără fir – cunoscută publicului larg sub acronimul 5G – a declanșat un război global al… Mai mult

08.04.2019

Analiză

Creştere cu 30% a venitului mediu în gospodării pe T4 din 2018: Observaţii

Datele publicate de INS pentru trimestrul IV 2018 arată că veniturile totale unei gospodării au fost de 4.608 lei , cu 29,1% mai mari faţă… Mai mult

08.04.2019

Chestiunea

România vrea să joace în Europa energetică subminând investițiile strategice: De 4 ani, multe companii energetice de stat nu și-au făcut măcar jumătate din programul de dezvoltare anual

Marile companii energetice ale statului și-au propus an de an să-și accelereze investițiile, dar în realitate nu au reușit să-și respecte planurile niciodată din 2015… Mai mult

07.04.2019

Cronicile

Nu vorbește nimeni despre asta: Decalajele de dezvoltare dintre regiunile ţării. Dar şi dintre judeţele aceleiaşi regiuni

de Marin Pana , 3.6.2018

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 27,3% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).

Suma realizată împreună cu regiunea Sud-Muntenia, în interiorul căreia este poziţionată ( regiune aflată pe locul 2 în topul rezultatelor economice la nivel naţional) a fost de aproape 40% din cele 858,3 miliarde lei obţinute de România în 2017.

La polul opus s-a situat regiunea de Sud-Vest Oltenia, cea mai săracă din ţară, care a avut o pondere de doar 7,5% din rezultatul total.

(Citiți și: ”România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi”)

Din motive de dimensiuni ceva mai mici ( doar patru judeţe componente, Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin) cea de a doua regiune a ţării ca nivel de trai, cea de Vest, nu a prins pragul de 10% din PIB, la care a ajuns în premieră regiunea Nord-Est (vezi tabelul).

Cu toate acestea, dată fiind concentrarea populaţiei din zona Capitalei, din punct de vedere economic împărţirea pe actualele regiuni de dezvoltare apare ca fiind relativ echilibrată. Diferenţe semnificative se regăsesc în interiorul regiunilor, unde găsim, de obicei, un judeţ relativ puternic, aflat într-un raport situat între 3,4 la 1 şi 6 la 1 faţă de cel mai slab judeţ.

Dacă tendinţa generală a fost anul trecut de uşoară reducere a decalajelor intraregionale, există şi o excepţie notabilă, regiunea Vest, unde Timişul a trecut de jumătate din PIB-ul total ( 50,3%) şi a ajuns la un nivel de producţie şi servicii situat peste celelalte trei judeţe luate împreună. Cu toate acestea, decalajul maxim (circa 6 la 1) apare în regiunea Sud-Est, unde, cu 43% din total, Constanţa surclasează Tulcea (doar 7%).

La polul opus, figurează Braşovul, care deşi cel mai dezvoltat judeţ al regiunii Centru, contribuie cu doar 29% la PIB-ul aferent.

Oarecum surprinzător, decalajele de dezvoltare nu sunt cele mai mici aici, din cauza celei mai scăzute performanţe relative în profil teritorial, consemnată de judeţul Covasna ( doar 6%, în condiţiile în care figurează şi pe ultimul loc la nivel naţional cu puţin peste 6 miliarde lei, uşor sub Mehedinţi cu 6,1 miliarde lei).

În treacăt fie spus, combinata Harghita-Covasna adună împreună mai puţin de 15 miliarde lei, adică sub fiecare dintre două judeţe cu care se învecinează din regiunea Nord-Est, Bacău (17,3 miliarde lei) şi Suceava (15,7 miliarde lei).

Din păcate, egalizarea cea mai pronunţată apare la noi nu în zone ceva mai dezvoltate ci exact în regiunile cele mai sărace, situate la extremităţile ţării, regiunile de Nord-Est (3,4 la 1) şi de Sud-Vest (3,6 la 1). Ceea ce, corelat cu situaţia din Banat, arată că modalitatea de dezvoltare riscă să creeze inegalităţi în creştere.

Situaţia pe judeţele cele mai dezvoltate şi cele mai sărace

Dacă facem abstracţie de Bucureşti (care a marcat 24,6% din PIB-ul României), fiecare regiune figurează cu câte o reprezentată în topul celor mai mari ponderi judeţene în PIB la nivel naţional (singura mică inversiune este Argeşul care a depăşit de puţin Doljul). După care situaţia tinde să se repete, ceea ce arată o anumită dispunere echlibrată în teritoriu.

(Citiți și: ”O chestiune de dus în CSAT: 7 hărți ale izolării României din cauza infrastructurii”)

Totuşi, se poate sesiza o deplasare discretă a performanţelor relative spre vestul ţării. Astfel, faţă de anul precedent, Timişul a preluat prima poziţie de la Constanţa, județ de care s-a apropiat la mică distanţă şi Clujul. În acest timp, Prahova a coborât de pe locul 2 tocmai pe locul 4 şi sub pragul de 4%.

La polul opus, Mehedinţiul a părăsit poziţia de „lantern roşie”, rămasă pentru Covasna, iar nouă judeţe se situează sub pragul de 1% din PIB, atins în 2017 de Teleorman.

Interesant, din cele 11 judeţe cu rezultate mai slabe ale ţării, majoritatea au în componenţa denumirii regionale particula Sud iar trei sunt din Moldova.

Deşi au înregistrat progrese semnificative, Călăraşi şi Ialomiţa nu au reuşit să prindă pragul de un procent. Asemenea „insule de sărăcie” situate în proximitatea unor zone mult mai dezvoltate, situaţie altminteri valabilă şi pentru Sălaj în Nord-Vest ( vecin cu Clujul) sau Vaslui în Nord-Est( lângă Iaşi), ca să nu mai vorbim de Covasna în Centru ( alături de Braşov) ar trebui să dea de gândit.

Sunt contraste intraregionale cu un impact chiar mai puternic decât cele dintre regiuni.

Contraste care ar trebui şi pot fi atenuate mai rapid, dacă s-ar aloca fondurile şi pentru echilibrare între judeţele aceleiaşi zone din România.

Inclusiv pentru omogenizarea nivelului de trai şi creşterea coerenţei în plan social-economic, pentru a eficientiza deciziile luate descentralizat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.6.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Au eșuat planurile de fuziune Deutsche Bank – Commerzbank

Iulian Soare

Deutsche Bank și Commerzbank au anunțat joi că abandonează planurile de fuziune, anunță DPA. ”După analize aprofundate, consiliul de administrație al Deutsche Bank a ajuns… Mai mult

Stiri

Continuă fenomenul de îmbătrânire accelerată a populației – ultimele date INS

Mariana Bechir

La 100 de români tineri existau, la 1 ianuarie 2019 113,4 persoane în vârstă, comparativ cu 110, anul trecut, arată datele provizorii privind populația de… Mai mult

Stiri

Oficial: Întrebările de la referendumul pe Justiție

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială a anunțat joi întrebările la care electoratul este chemat să răspundă în cadrul referendumului organizat pe data de 26 mai, în paralel cu… Mai mult

Stiri

Facebook pune deoparte 3 miliarde de dolari pentru o eventuală amendă în scandalul Cambridge Analytica

Vladimir Ionescu

Facebook a pus deoparte trei miliarde de dolari pentru a acoperi o potențială amendă a Comisiei Federale de Comerț (CFC) din SUA pentru posibile încălcări… Mai mult

Stiri

Deloitte Legal colaborează cu UiPath pentru soluții de tip Robotic and Cognitive Automation

Vladimir Ionescu

Deloitte Central Europe anunță joi extinderea Centrului de Excelență (CoE) Deloitte Legal, situat în București, pentru a susține clienții și avocații Deloitte Legal din toată… Mai mult

Stiri

MFP: Au fost asigurați banii de salarii. O circulară din minister cere instituțiilor publice soluții de reducere a cheltuielilor de personal

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) susține că au fost asigurate sumele necesare plății salariilor angajaților din sectorul public. Precizările au fost făcute după apariția unor informații… Mai mult

Stiri

România, a doua țară din UE cu cele mai multe tinere care studiază IT

Mariana Bechir

România și Bulgaria sunt statele UE cu cele mai mari procente de tinere care studiază în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor – 31%, respectiv 33%… Mai mult