Globalizarea își va modifica structura, iar China va juca un rol special în acest proces. Reașezarea lanțurilor de valoare globale nu va duce la „de – globalizare”, ci este de așteptat ca factorii geopolitici să fie reintroduși în lanțurile de aprovizionare” – a declarat Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vineri într-o conferință ținută la Tallinn.
Totuși, Christine Lagarde a invocat indicația mult mai concretă și mai gravă a unui sondaj recent, care arată că aproape 90% dintre firmele cu expunere globală se așteaptă să își regionalizeze producția în următorii trei ani.
„Acest lucru este probabil să reducă eficiența și să majoreze costurile, ceea ce ar putea crea presiuni inflaționiste pentru un timp, până ce lanțurile de aprovizionare se adaptează”, apreciază șefa BCE.
Poziția de importatoare netă de energie a Zonei Euro a făcut ca șocul să se ridice la două puncte procentuale din PIB în T2.
Forța șocului chinez
Deciziile de politică internă din China precum și controalele exporturilor din SUA asupra tehnologiilor cheie, vor schimba locul Chinei în rețeaua globală de producție.
„Acest lucru ar putea deveni un șoc global profund al ofertei, în măsura în care determină China să se îndrepte spre interior și să se îndepărteze de reformele orientate spre piață.
Ruptura lanțurilor de aprovizionare provocate de pandemie și vulnerabilitățile pe care le-au determinat, ca și noul cadru geopolitic vor declanșa reașezarea lanțurilor de valoare.
Schimbările vin în contextul creșterii accelerate a inflației și al contracției ofertei care au facilitat transferul mai ușor de către firme a creșterii prețurilor către clienți, fără a pierde cota de piață în fața competitori.
BCE caută echilibrarea efectelor politicii Fed
Riscul de recesiune în Zona Euro a crescut de fapt, în ciuda frecventei creșteri economice.
„Această încetinire internă ar putea fi exacerbată de înăsprirea sincronizată a politicii monetare la nivel global. Analiza BCE constată că, de la începutul anilor 1990, înăsprirea din SUA a redus, de obicei, producția industrială din zona euro la fel de mult ca în Statele Unite”, spune Christine Lagarde.
Este a doua oară în două zile când șefa Băncii Centrale Europene a abordat în mod special legătura dintre deciziile Federal Reserve (Fed – banca centrală a SUA) și cele ale BCE.
(Citește și: „Fed semnalează reducerea ”pasului” de creștere a dobânzilor din SUA, dar temerile de recesiune persistă”)
Joi, la Riga, Christine Lagarde recunoscuse că BCE a fost „influențată de consecințele” acțiunii Fed pe piețele financiare și în special asupra cursului de schimb al euro, care a scăzut în raport cu dolarul american joi, după ce Fed și-a majorat cu 3 sferturi de procent dobânda de politică monetară.
„Nu suntem la fel și nu putem progresa nici în același ritm (sau) sub același diagnostic al economiilor noastre”, spusese Christine Lagarde în capitala Letoniei.
Turneul baltic a continuat și, acum, în capitala Estoniei, oficialul BCE recunoaște: inflația va crește dacă euro se depreciază în raport cu dolarul american și prețurile mărfurilor vor crește în euro.
Christine Lagarde a accentuat rolul unui alt instrument de politică monetară, reducerea deținerilor de eurobonduri, cumpărate în vremea în care se căuta creșterea inflației (prea mica, până nu demult, pentru a semnala o creștere economică), prin infuzia de lichidități.
„Suntem pregătiți să ne adaptăm toate instrumentele în cadrul mandatului nostru pentru a ne asigura că inflația revine la ținta noastră de inflație pe termen mediu.
„În acest context, așa cum am explicat la conferința de presă de săptămâna trecută, în decembrie vom prezenta principiile cheie pentru reducerea deținerilor de obligațiuni achiziționate în cadrul portofoliilor noastre de politică monetară”, a conchis președinta Băncii Centrale Europene.
***
