În anul 2017 suntem pe un nedorit loc 5 în UE în ceea ce privește proporţia tinerilor din România, între 18 şi 24 de ani, care nu erau angajaţi, nu erau la şcoală şi nici nu luau parte la un sistem de formare profesională (abreviat NEET – Neither in employment nor in education or training), cu un procentaj de 19,3%.
Datele publicate de Eurostat poziţionează deasupra pragului de 20%, Italia (25,7%), Cipru (22,7%), Grecia (21,4%) şi Croaţia (20,2%), în timp ce Bulgaria se află imediat după noi, cu 18,6%. La peste 15% se mai apar două ţări latine, Franţa (17,1%) şi Spania (15,6%), împreună cu Slovacia (15,3%).
La polul opus, sub nivelul de 10%, regăsim Olanda (doar 5,3% !), Slovenia (8,0%), Austria (8,1%), Luxemburg şi Suedia (ambele cu 8,2%), Cehia (8,3%), Malta (8,5%), Germania (8,6%) şi Danemarca (9,2%). Se poate observa corelaţia destul de clară dintre performanţa economică la nivel naţional şi participarea tinerilor la educaţie şi/sau muncă.
De reţinut, România apare ca ţara cu cea mai mare diferenţă între procentajele consemnate pentru bărbaţi şi cele pentru femei, cu excepţia Ungariei (plasată mult mai jos decât noi per total, cu doar 14,1%). Astfel, la bărbaţi suntem foarte aproape de media europeană (15,1% faţă de 13,9% în UE), în timp ce la femei diferenţa este cu mult mai mare ( 23,8% faţă de 14,7%).
Dintre cele patru ţări care stau mai puţin bine decât noi, în Italia şi în Cipru, proporţia NEET este chiar mai mare la bărbaţi decât la femei iar în Grecia şi Croaţia diferenţele sunt minore, de ordinul unui singur punct procentual. Altfel, spus, problema la noi se concentrează pe partea feminină.
Ceea ce nu diferă de situaţia din alte foste ţări socialiste ( precum Ungaria, Slovacia, Cehia sau Polonia) decât prin amploarea fenomenului şi sugerează şi anumite explicaţii „neoficiale”. Mai ales că în Germania diferenţa este foarte mica iar în Franţa şi Olanda situaţia se prezintă exact pe dos (unde fetele apar mai studioase şi mai muncitoare decât băieţii).
Proporţia tinerilor din România. Situaţia la nivelul întregii Uniuni
În Uniunea Europeană existau anul trecut peste 38 de milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani. Potrivit datelor Eurostat, 40,4% dintre acestea erau integrate într-o formă de educaţie, 27,4% erau angajaţi iar 17,8% studiau şi lucrau în acelaşi timp.
Grafic Situaţia tinerilor în UE:
14,3% dintre tinerii din grupa de vârstă menţionată (circa 5,5 milioane, echivalentul întregii populaţii pentru ţări precum Slovacia sau Finlanda) nu erau nici angajaţi, nu erau la şcoală şi nici nu luau parte la un sistem de formare profesională.
În urmă cu cinci ani, procentajul NEET urcase, de la un nivel similar cu cel din 2017, până la 17,2%, urmare a crizei economice.
Un răspuns
Dimpotriva, daca datele sunt reale, ar trebui sa ne mandrim cu procentul de 19,3 % de tineri care nu fac nimic (pozitiv) !
Nu cred ca stam asa de bine !