Program de guvernare pentru cabinetul Tudose: Impozitarea cifrei de afaceri, contribuția de solidaritate, banii europeni înlocuiți cu cei din Fondul de Investiții, puteri sporite pentru ANAF

Supravegheat atent de Liviu Dragnea, Darius Vâlcov, specialistul PSD în scrierea și observarea foii de parcurs guvernamentale, și-a făcut din nou datoria și a livrat la timp un nou program de guvernare.

(Descărcați AICI noul program de guvernare)

Programul guvernului Tudose este o ediție revizuită și adăugită a programului cu care Sorin Grindeanu era trimis acum 6 luni la Palatul Victoria.

Detaliile planului de guvernare Mihai Tudose, girat de PSD și ALDE, și oamenii care vor trebui să împlinească viziunea, în cele ce urmează:

Politici macroeconomice: limita maximă propusă pentru datoria publică – 60% din PIB

Lui Ionuț Mișa i se  cere oficial să construiască un model economic constituit din măsuri ”implementate cu succes în state precum Polonia, Danemarca, Franța, Germania, Marea Britanie sau SUA”.

Detaliile de la acest capitol nu sunt foarte exacte : ”Tocmai fiindcă am înțeles că limbajul unui program economic nu este ușor accesibil tuturor celor care doresc să-l consulte, am decis ca prezentarea programului nostru economic să fie diferită si totodata ușor de parcurs și de înțeles. Reperele noastre vor fi așadar o sumă de principii și nu una de capitole.”

De la Ministerul de Finanțe se așteaptă elaborarea Codul legislativ va purta numele “Codul Economic al României”. Acesta va conține Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic.

Termen de depunere la Parlament: septembrie 2017. Termen pentru adoptare: cel târziu la 1 iulie 2018.

Ca principiu, programul de guvernare afirmă:

Respectarea criteriilor din Tratatul de la Maastricht: un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB și o datorie publică mai mică de 60% din PIB (de precizat: astăzi, datoria publică este aproximativ 40% din PIB).

Companiile vor fi impozitate pe cifra de afaceri, nu pe profit. Se păstrează ideea introducerii impozitului pe gospodărie

Guvernul vrea să înlocuiască actuala impozitare a profiturilor cu una a veniturilor înregistrate de companii.

”Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 1 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”, scrie în programul de guvernare.

Măsura este una nouă, introdusă de PSD în dorința de a crește încasările statului din impozitarea companiilor. În plus, administrarea acestui tip de impozit ar ușura semnificativ munca Fiscului și ar face inutile practicile de optimizare fiscală.

Reversul medaliei: această formulă de impozitare afectează grav companiile care au volum mare de tranzacții și marjă mică de profit.

Se păstrează, însă, așa numitul impozit pe gospodărie: Guvernul Tudose păstrează filosofia de impozitare a veniturilor obținute de contribuabili, implementarea impozitul pe venitul global la nivelul persoanei fizice fiind programată să înceapă cu 2018, odată cu completarea și depunerea declarației de patrimoniu.

TVA scade, dar mai târziu. Apar contribuția de solidaritate și taxa de viciu

Începând cu 1 ianuarie 2018 numărul taxelor, tarifelor și comisioanelor în România ar urma să nu fie mare de 50:

• pentru populatie vor exista cel mult 10 taxe dintre care CASS, CAS, Impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobil, impozitul pe masina, contributia de solidaritate (taxă nouă, fără alte detalii), vignieta
• pentru agentii economici numarul taxelor fiscale si nefiscale va fi de maxim 40

Programul de guvernare vorbește și de o taxa suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației. Singurul detaliu: va fi impusă începand cu 1 ianuarie 2018.

Termen pentru prezentarea nomenclatorului taxelor: 1 septembrie 2017.

Alte măsuri:

• modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019 (măsură promisă și de guvernul Grindeanu, dar cu aplicabilitate amânată 1 an)
  
• facilitatea de a plăti online toate taxele începând cu 1 ianuarie 2019
• sistem informatic integrat pentru toată administrația publică din România, calendar și modul de implementare prezentate până la 1 ianuarie 2018
• reducerea numărului de formulare ce trebuie depuse de contribuabili: un formular pe an pentru cei care au venituri independente și 5 formulare pe an pentru IMM-uri începand din 1 ianuari 2018

Legat de TVA, programul conține și următoarea informație generală: ”De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism imbunatatit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia, care reduce cvasi-total evaziunea la TVA declarant si neplatit in prezent.”

O ultimă veste bună: Legea 31/1990 va fi modificată astfel încât o persoană să nu mai poată înființa o societate un anumit numar de ani după 2 insolvente.

Misiunea Fondului Suveran de Investiții: de ce să luăm banii Europei, ne descurcăm cu banii României

Nici în noul program de guvernare nu este foarte clar cine va gestiona activitatea FSDI. Știm însă că proiectul a fost lucrat de cel care a fost ministru al Economiei și care de mâine va fi premier. Știm că este gata din 15 mai, însă Sorin Grindeanu l-ar fi sabotat, potrivit acuzațiilor lui Liviu Dragnea.

Ce ar urma să se facă cu acești bani: de toate, mai ales lucruri care s-ar fi putut face, dacă am vrea, cu fonduri europene: spitale și autostrăzi.

Potrivit programului de guvernare:

Fondul va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 mld. € (nici în această versiune nu sunt precizate companiile ce trec în portofoliul FSDI)

• ”Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimata la 3,5 mld. €.”

De precizat: comisarul Corina Crețu a tot avertizat în ultimii 2 ani că România nu accesează fondurile acordate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, care prevede 326 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii și serviciilor sanitare.

• ”Alte 3 mld. € vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020”.

”Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș – Iași), o a 2-a autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara – București), a 3-a, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic – Brașov) și o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași – Bucureşti).”

De precizat: Comisia Europeană a rugat 3 ani România să finalizeze Masterplanul de Transport ca să poată accesa fondurile disponibile în exercițiul 2014-2020. La jumătatea exercițiului financiar, autoritățile române iau  încă bani pentru proiectele fazate din precedentul exercițiu.

Fondurile europene – ne propunem, din start, să reunțăm la 27,5% din banii UE

Rovanei Plumb i se cere ”simplificarea formularelor și a documentelor ce trebuie depuse pentru accesarea fondurilor europene, precum și prin reducerea timpilor de așteptare pentru aflarea rezultatului, până la o săptămână sau chiar o zi în unele cazuri”.

”Ne propunem ca, în viitoarea guvernare, să atragem peste 72,5% din fondurile disponibile pentru perioada 2014 – 2020. Diferența până la 100% va fi absorbită în perioada 2021 – 2023. Atingerea acestui procent, asemănător cu cel realizat în guvernarea trecută, va însemna că peste 92 mld. lei vor intra în economia României prin investiții, în următorii 4 ani, din fonduri europene.”

Problema celor care au compilat datele legate de fondurile europene este că ceea ce s-a petrecut la finalul exercițiului financiar european precedent- prelungirea cu 2 ani a perioadei de finalizare a proiectelor- a fost o excepție.

Iar semnalele repetate transmise de Comisia Europeană arată că cine nu și-a învățat lecția nu va beneficia de clemența acelui n+2 de la exercițiul financiar precedent.

ANAF va ține și evidența populației muncitoare. Cu tot cu poze

Planurile de eficientizare a activității ANAF sunt:

-, Propunem angajarea unor contracte de performanță pentru ANAF, cu ținte trimestriale și măsuri corective automate la derapajele de la ținta stabilită precum şi un program de reducere a muncii la negru.

-, Majorarea drastică a amenzilor/penalităţilor pentru evaziune si muncă la negru.

-, Inspectorii de muncă vor avea dreptul să stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată. Realizarea de către autorităţi a unei baze de date online cu toţi lucrătorii angajaţi (ID, fotografii) în sectoarele cu incidenţă mare a muncii la negru; angajatorii vor fi obligaţi să-şi actualizeze informaţiile odată cu angajarea/concedierea de personal şi să notifice autorităţile care administrează contribuţiile sociale. (Termen 1 ianuarie 2018).

Pentru a creste gradul de colectare al taxelor vom imputernici ANAF ul cu colectarea cat mai multor taxe, inclusiv cele de la AFM, incepand cu 1 ianuarie 2018.

Ministerul Economiei își face propriul Fond

Alături de FSDI, cel târziu în primul trimestru din 2018, se va crea un Fond Național de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deține participații și care în prezent sunt administrate de AVAS, dar și companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicției europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producție și distribuție nu pot fi administrate de aceeași enitate, evitându- se în acest fel comportamentul de monopol.

Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica și Transgaz vor fi administrate și deținute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI.

AVAS se desființează.

Companiile aflate în situații financiare precare (insolvență, datorii, etc) precum CN Hunedoara, Oltchim SA sau CE Oltenia nu se vor inchide. Ele vor intra într-un proces de reorganizare pe modelul Hidroelectrica.

În coordonarea Ministerului Economiei și Comerțului va funcționa un Comitet Interministerial ce va viza eficientizarea reprezentanțelor economice ale României în străinătate.