În trei săptămâni, Consiliul Național Tripartit va finaliza proiectul unei noi ordonanțe a salarizării, i-ar pe 15 mai îl va lansa spre dezbatere a anunțat vineri noul ministru al Muncii, Dragoș Pâslaru (foto). Ea va fi aplicată de la 1 august sau 1 septembrie.
Principalele modificări:
1. De data aceasta nu va fi vorba de o răsturnare a grilelor – se va porni de la Legea salarizării unitare 284 din 2010, cea la care s-a lucrat timp de trei ani cu ajutorul experților Băncii Mondiale.
Pe ea se vor face modificări ce vor viza eliminarea inechităților din baza grilei de salarizare, în jurul salariului minim brut pe economie, care va fi 1.250 de lei începând cu 1 mai.
Se va face decomprimarea celor 24 de clase înghesuite acum (unde sunt comasați muncitorii cu cei cu studii superioare și vechime etc.) și care ar fi ajuns la aproximativ 30 după majorarea salariului minim de la 1 mai.
Concentrarea va fi pe baza grilei, urmând ca o lege ulterioară să prevadă și cele reglări pe grilă, adică și creșterile celor cu salarii mai mari acum, de la jumătatea piramidei.
„Este o problemă de demnitate și decență, avem datoria de a ne uita la cel mai afectați”, a declarat vineri Dragoș Pâslaru, la finalul primei reuniuni cu sindicatele.
Resursele financiare sunt limitate și de aceea ele trebuie distribuite unde este mai mare nevoie, a mai adăugat el:
„Ordonanța recunoaște limita fiscal – bugetară și încearcă să rezolve ce se poate . Este o sumă care nu poate rezolva toate inechitățile din sistem”, a mai declarat noul ministru al Muncii.
Potrivit ministrului, suma disponibilă în 2016 și 2017 pentru aceste modificări este 2 miliarde de lei.
Ordonanța salarizării care a dus la demisia Anei Costea, fostul ministru al Muncii, dubla salariile parlamentariilor, le creștea semnificativ pe cele ale miniștrilor, consilierilor prezidențiali și de stat, pe ale prelaților, primarilor și altor aleși, dar comasa și mai mult baza grilei.
2. De asemenea, Guvernul corelează aceste intervenții cu reforma adminsitrației publice, astfel încât își dorește ca ordonanța să crească salariile debutanților cu studii superioare din anumite ocupații, pentru a atrage oameni valoroși și pentru a-i motiva să aleagă o carieră la stat.
Translatarea in zona de bază în sus se va face în anii următori, pe baza proiectului de lege ce urmează a fi elaborat.
Ministrul Dragoș Pâslaru a explicat că nu există niciun proiect, totul va fi discutat cu partenerii sociali, pentru a restartarea creșterii încrederii în dialogul social din România.
Ordonanța Salarizării care a dus la demisia fostului ministru al Muncii
Proiectul de OUG a fost aspru criticat pentru că majora salariile politicienilor (primari, președinți de consilii județene, dubla indemnizațiile parlamentarilor) și pe ale demnitarilor numiți, în timp ce îngrămădea în partea de jos a grilei de funcții – educație și sănătate.
Ordonanța schimba, de asemenea, principiile Legii salarizării 284, care urma să fie abrogată – legea fusese construită pe o concepție elaborată cu greu, în 2010, după dezbateri complicate și cu asistența Băncii Mondiale, și reflectă echilibrat importanța unor profesii.
În grila guvernului Dacian Cioloș,care răvășea această întreagă structură, salarii peste 4.500 de lei aveau doar demnitarii, aleși sau numiți, magistrații, militarii, prelații etc.
Doar medicii legiști, șefii din sănătate (managerii de spital), cadrele de conducere universități și cercetare (rectori, prorectori, directori de institute etc.) depășeau acest barem.
De asemenea, în grilă apăreau și unele salarii de încadrare mai mici decât cele existente acum (în învățământ, de exemplu). Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a declarat că există o prevedere din finalul OUG care preciza că niciun salariu de încadrare nu poate fi mai mic decât cel aflat acum în vigoare, dar prezența unor astfel de situații în grilă dovedește cel puțin neglijența autorilor proiectului.
Alte nereguli:
- dacă Legea salarizării a lui Emil Boc stabilea, printre alte, principiul că judecătorii, profesori universitari și medicii primari trebuie să fie la același nivel, în OUG, medicul primar ajungea să câștige doar jumătate din salariul judecătorului, iar salariul de bază al profesorului universitar este cu 50% peste cel al medicului primar
- în învățământul universitar, unele cadre ar fi urmat să piardă ce s-a câștigat în ultimii ani (practic, nu pierde nimeni din salariile actuale, dar încadrările noilor veniți ar fi fost mai mici, ceea ce ar fi provocat noi disfuncționalități, contrar intenției Guvernului Cioloș). La conferențiari, de exemplu, unde unele grade pierdeau și 500 de lei
- există situații în OUG în care personal necalificat câștigă mai mult decât personalul calificat
- educatoarele și învățătorii debutanți pierdeau 7% din actualele venituri, iar profesorii debutanți, 6% (noii încadrați, ceea ce ar fi propagat noi inegalități în sistem)
- controlorul de bilete avea salariu mai mare decât tehniciarul dentar debutant sau asistentul medical debutant
maistru plătit mai puțin decât muncitorul - salariul minim al șoferului demnitarului este mai mare decât al dentistului începător, al bioinginerului medical debutant, consilierului juridic debutant
- un medic primar avea mai puțin de jumătate din salariul unui consilier de stat sau consilier prezidențial
Grila din proiectul de ordonanță pornea de la salariul minim de 1.250 de lei (cel care se va introduce de la 1 mai) și ajungea la un salariu maxim de 15.000 lei (al președintelui României).
