Noul Codul Silvic – aprobat în forma propusă de PSD, guvernul aprobă proiectul legii de suspendare a exporturilor. Comisia Europeană monitorizează chestiunea

Majoritatea PSD din Camera Deputaților și-a impus punctul de vedere la dezbaterea Codului Silvic, cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis fiind respinsă miercuri.

Noul Cod Silvic va fi transmis spre promulgare șefului statului, în forma concepută de parlamentarii PSD, astfel încât controversata prevedere legată de impunerea cotei de piață de 30% pentru companiile care exploatează masa lemnoasă rămâne valabilă, la fel și cea care stabilește scoaterea definitivă din fondul național forestier a suprafețelor mai mici de 10 hectare, cele două prevederi constituind nucleul disputei dintre președintele Klaus Iohannis și premierul Victor Ponta.

Tot miercuri, guvernul a adoptat un proiect de lege care stabilește suspendarea temporară a exporturilor de masă lemnoasă, acesta urmând să fie trimis Parlamentului spre dezbatere. Inițial, Executivul anunțase că va dispune această măsură prin ordonanță de urgență.

Comisia Europeană analizează recentele inițiative ale autorităților de la București în ceea ce privește suspendarea temporară a exporturilor de masă lemnoasă, a precizat pentru cursdeguvernare.ro unul dintre purtătorii de cuvânt ai CE, Heli Pietila.

În timp ce regulile privind gestionarea pădurilor – aflate fie în regim public sau privat – sunt stabilite de fiecare stat membru, comerțul cu masă lemnoasă și alte produse forestiere este supus normelor Uniunii Europene care reglementează libera circulație a bunurilor pe piața europeană, cât și normelor privind comerțul cu state terțe, a mai precizat purtătorul de cuvânt.

Comisia Europeană monitorizează evoluția în ceea ce privește inițiativele legate de Codul Silvic, iar în cazul în care vor fi identificate neconcordanțe cu normele europene, vor fi luate măsurile necesare. La 12 mai, Consiliul Concurenței a sesizat Comisia Europeană în legătură cu prevederile referitoare la impunerea cotei de piață de 30%, solicitând un răspuns în sensul în care limitări la achiziţia de masă lemnoasă ar putea reprezenta o încălcare a Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene în ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor, care poate avea ca posibilă consecinţă declanşarea procedurii de infringement împotriva României.

Șeful statului nu mai poate cere reexaminarea legii și a anunțat luni că nu intenționează să atace actul normativ la Curtea Constituțională chiar dacă Parlamentul va respinge obiecțiile sale referitoare la noua lege. Pe de altă parte, legea adoptată de Camera Deputaților nu tranșează problema defrișărilor, iar președintele a declarat că tăierile ilegale de păduri reprezintă un atentat la siguranța națională, subiectul urmând să fie discutat în viitoarea ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării , după ce serviciile secrete și alte instituții abilitate vor transmite rapoarte referitoare la acest fenomen.

Prevederile aflate în dispută ale legii

Miezul disputei dintre Administrația Prezidențială și guvern a constat în acuzațiile lansate de premier și ministrul Mediului, preluate de parlamentarii PSD, acuzații potrivit cărora există ”suspiciuni” că președintele Klaus Iohannis ar fi intervenit pentru modificarea proiectului, protejând astfel interesele companiei austriece Holzindustrie Schweighofer, care, ulterior, a trimis și o scrisoare deschisă guvernului criticând introducerea cotei de piață de 30%.

În lista de 8 obiecții la această lege, Președinția contestase și introducerea acestei cote, invocând faptul că, România riscă să fie trasă la răspundere de Comisia Europeană pentru încălcarea principiilor liberei concurențe, poziție susținută și de Consiliul Concurenței care, de altfel, a și cerut un punct de vedere al oficialilor de la Bruxelles.

Premierul Victor Ponta a insinuat inițial că ar fi vorba despre un caz de ”trafic de influență” la nivelul președinției, afirmând că are informații potrivit cărora oameni din anturajul președintelui ar fi avut întâlniri cu reprezentanți ai procesatorilor de masă lemnoasă. În replică, președintele a cerut serviciilor secrete să facă verificări și i-a transmis premierului că, în cazul în care afirmațiile sale sunt mincinoase, ar trebui să dea socoteală, potrivit legii.

Președintele Klaus Iohannis a mai declarat luni că în timp ce dezbaterile asupra legii s-au axat pe cota de piață de 30%, au fost ignorate alte prevederi cum ar fi cea referitoare la scoaterea din fondul forestier național a suprafețelor mai mici de 10 hectare, ceea ce reprezintă o portiță pentru defrișări necontrolate, estimate la peste 1 milion de hectare.

Ce prevede proiectul pentru care s-a cerut reexaminarea

• exploatarea masei lemnoase se face doar de operatori economici atestaţi de către comisia de atestare, care funcţionează în cadrul asociaţiei patronale şi profesionale din domeniul forestier recunoscută la nivel naţional
• valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestaţi; un operator economic/grup de operatori economici poate cumpăra la licitație sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale I, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat
• suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 metri pătraţi în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 ha şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 ha.
• un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate.
• preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
• în litigiile referitoare la dreptul de proprietateasupra fondului forestier proprietate publică a statului, titularul dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. Titularul dreptului de administrare răspunde, în condiţiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestor obligaţii.

Obiecțiile președintelui:

La 23 martie, preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului Legea pentru modificarea şi completarea Codului Silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi creează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.

”Aşa cum au fost redactate, unele dintre dispoziţiile acestei legi ar putea atrage posibilitatea ca statul român să fie acuzat de încălcarea obligaţiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, cu privire la cererea de reexaminare a şefului statului.

În cererea de reexaminare se mai menţionează că Articolul I pct. 9 -15 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 10 -13 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic reglementează posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate.

”Considerăm că, pentru încredinţarea acestor servicii, trebuie prevăzută o procedură de selecţie deschisă, transparentă şi necondiţionată. În caz contrar, respectiva măsură poate institui un avantaj în favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat”, apreciază şeful statului.

De asemenea, articolul I pct. 29 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic cu un alineat nou, alin. ( 11), instituie obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha.

Preşedintele Klaus Iohannis apreciază că ”această reglementare se constituie într-o premisă a unei măsuri legislative discriminatorii între diferite categorii de proprietari”.

”Totodată, aplicarea acestei dispoziţii care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii pădurilor, ar putea antrena accelerarea tăierii pădurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuităţii, eficacităţii funcţionării şi conservării pădurilor”, se menţionează în cererea de reexaminare.

Un alt articol, I pct. 48 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 37 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, reglementează condiţiile şi situaţiile în care este posibilă scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, prin derogare de la regimul general.

”Apreciem că dispoziţiile art. 60 alin. (5) lit. f) şi g) – prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi dreptul de preempţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă – sunt de natură să aducă atingere principiilor libertăţii economice şi contractuale, ca fundamente esenţiale ale economiei de piaţă”, se arată în cererea de reexaminare.

Potrivit sesizării preşedintelui, ”introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene”.

Defrișările ilegale – estimate la peste 5 miliarde euro

Defrișările ilegale și retrocedările abuzive, uneori cu complicitatea funcționarilor statului, au costat România cel puțin 5 miliarde de euro, potrivit unui Raport al Curții de Conturi, din 2013. Oficialii Curții de Conturi recunosc însă că prejudiciul este mult mai mare în realitate. Raportul Curții de Conturi din 2013 arată că, în perioada 1990-2011, volumul tăierilor ilegale din pădurile României s-a menținut cu unele fluctuații anuale la un nivel extrem de ridicat, cele mai afectate de acest flagel fiind pădurile aflate în proprietatea statului.

”Analiza volumului tăierilor din această perioadă ne arată un maxim în anul 1992, cifrat la 281.517 m.c. și un minim de 51.900 m.c. în anul 2008. Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace în România, se taie peste 3 ha de pădure în fiecare oră. Din datele/informațiile prezentate de RNP-Romsilva, rezultă că zilnic se exploatează, în medie 41 ha, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale/furturile”, se arată la pagina 99 din Raportul Curții de Conturi.