PIB-ul va înregistra o creștere de 5% în acest an, investițiile productive de 6,4%, iar consumul de 5%, reiese din cea mai recentă prognoză a Băncii Transilvania.
În 2020, economia României s-a contractat cu 3,9% din PIB pe fondul restricțiilor impuse pentru combaterea răspândirii pandemiei de COVID-19. Scăderea a fost sub așteptări, în contextul în care datele din ultimele trei luni ale anului au fost cu mult mai bune decât anticipau specialiștii.
”România a început bine anul economic 2021, pe fondul ameliorării indicatorilor din sfera pandemiei și implementării unui mix relaxat de politici economice. Am revenit la prognozele pe ani, în locul celor pe termen mediu, pe fondul diminuării gradului de incertitudine, după încorporarea crizei sanitare la nivelul comportamentului economic al populației și companiilor”, precizează Andrei Rădulescu (foto), director de Analiză Macroeconomică a BT, într-o notă transmisă investitorilor.
Prognoza BT pentru 2022 prevede o accelerare a dinamicii economiei, respectiv o creștere a PIB de 6%, urmată de o decelerare la 4,3% în 2023. Investițiile vor avea o contribuție însemnată la creșterea economică din următorii ani. Andrei Rădulescu anticipează o creștere a acestora de 6,9% în 2022, respectiv 5,8% în 2023.
Exportul net va continua să aibă o contribuție negativă la evoluția PIB-ului, în contextul în care exporturile se vor menține mai mari decât importurile.
Consumul privat ar urma să înregistreze ritmuri anuale de creștere de 5,7% în 2022, respectiv 3,5% în 2023, după declinul de 5% din 2020/
În sfera economiei financiare, Andrei Rădulescu se așteaptă la normalizarea graduală a ratelor de dobândă la titlurile de stat și continuarea tendinței ascendente pentru cursul euro/leu.
BT anticipează un curs de 4,9 lei/euro pentru finalul acestui an, urmat de un nivel de 4,93 lei/euro în 2022 și 4,96 lei/euro în 2023.
De asemenea, Andrei Rădulescu se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mențină dobânda de politică monetară la nivelul minim istoric de 1,25% până la finalul anului, însă începând cu 2022 va începe ciclul de majorare a dobânzilor. Astfel, scenariului macroeconomic central al BT, BNR va majora dobânda-cheie la 2% până la finalul lui 2022 și va menține nivelul și până la finele lui 2023.
Datoria publică se va stabiliza în acest an la un nivel de circa 47% din PIB, urmând ca datoria să scadă ca pondere în PIB la 44,3% în 2022 și la 41,6% în 2023. România va continua să înregistreze deficite mari în următorii ani, de 6% din PIB în 2021, 4% în 2022 și 2,5% în 2023 (pe metodologia europeană ESA). Pentru 2021, guvernul are o țintă de deficit de 80 de miliarde de lei sau 7,16% din PIB.
În ceea ce privește riscurile, Rădulescu enumeră durata și intensitatea crizei sanitare, climatul macro-financiar internațional, deciziile de politică economică pe plan intern și tensiunile geo-economice și geo-politice de la nivel internațional.
