Normele de aplicare a Codului fiscal / Companiile – derută contracronometru: aprobate de 10 zile, neaplicabile pentru că nu sunt publicate în Monitor

La 10 zile de la adoptarea în guvern a HG care modifică și completează normele de aplicare ale Legii Codului fiscal prevederile acestui document nu pot fi aplicate din cauză că actul nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial.

Situația crează confuzie în mediul de afaceri din cauză că mai sunt doar 9 zile lucrătoare înaintea expirării termenului de depunere a declarației privind stabilirea impozitului pe clădiri și de achitare a sumelor de plată, care au făcut obiect al unor importante modificări sau clarificări aduse de Guvern în favoarea contribuabililor.

Până la publicarea în Monitor, Administrațiile financiare locale nu pot pune în practică deciziile anunțate public de Guvern, impozitele fiind vineri calculate în mod neunitar, în favoarea statului, iar celor care în anumite situații ar beneficia de prevederi favorabile li se solicită hârtii imposibil de procurat în timp util.

Anumite inadvertențe sau injustiții ale Codului fiscal au fost sesizate de oficiali ai Ministerului de Finanțe încă din ianuarie 2016. În așteptarea modificărilor promise, mediul de afaceri intră acum în criză de timp, riscând fie penalități, fie o nouă confruntare cu birocrația românească.

Ministerul de Finanțe, cel care a susținut și a promovat adoptarea respectivelor clarificări în scopul ”abordării mai facile a legislației fiscale”, era convins vineri că Hotărârea de guvern urma să fie publicată pe data de 18 martie.

Secretarul de stat Gabriel Biriș a explicat cursdeguvernare.ro că întârzierea nu se datorează Ministerului de Finanțe, întârzierea fiind generată de faptul că orice act emis de guvern parcurge o ultimă etapă de verificări, la SGG și la Consiliul Legislativ, înainte de publicarea în Monitorul Oficial.

Referitor la interpretările sau la cererile de documente ale administrațiilor financiare, Gabriel Biriș și-a exprimat nemulțumirea că acestea continuă să ”îi cocoșeze pe oameni cu proceduri birocratice” în loc să își eficientizeze activitatea.

În ce constă haosul și cum procedează azi administrațiile fiscale

Codul fiscal prevede că firmele care nu desfășoară activitate la sediul social, respectiv cele care nu decontează cheltuieli cu sediul, nu vor plăti un impozit majorat. Cum formularul TL001, care trebuie depus în vederea calculării impozitului pe clădiri, nu a fost modificat în acest sens, administratorlor de firme li se solicită, prin Codul fiscal, o declarație pe propria răspundere.

Multe dintre administrațiile locale au ”supra-reglementat” și cer în această situație, pe lângă declarație, și un certificat constatator emis de Registrul Comerțului.

Un drum în plus, dar și o cheltuială nejustificată: eliberarea certificatului costă 45 de lei.

În situația în care la sediul social se desfășoară o activitate, impozitul se calculează diferit, în baza unei evaluări efectuate de un expert ANEVAR, stabilește Codul fiscal.

Aici apar două probleme:

Prima, legată de accesul la evaluator. Potrivit paginii oficiale a Asociației Naționale a Evaluatorilor, la nivelul întregii țări există 4.188 evaluatori autorizați, distribuiți însă neuniform pe teritoriul țării. Județul Covasna, de exemplu, are 20 de evaluatori, Harghita, 30 și Ialomița 32. În București sunt 988, care trebuie să deservească însă și județul Ilfov.

A doua, legată de corectitudinea evaluării: Evaluarea se face pe baza documentelor de cadastru ale imobilului. Acestea prezintă suprafața construită și suprafața utilă a imobilului și suprafața utilă a încăperilor. Codul fiscal cere însă evaluarea suprafeței construite a camerei (camerelor) în care o firmă își desfășoară activitatea. Pe de-o parte, evaluatorul nu are posibilitatea directă de evaluare a suprafeței construite, pe de altă parte activitatea se desfășoară într-un spațiu util, deci impozitul va fi calculat incorect.

Prin hotărârea de guvern, sesizând un eventual ”monopol” al ANEVAR, ministerul de Finanțe a scos trimiterea explicită la acest corp de experți. Problema este că, în lipsa accesului la document, nimeni nu știe dacă guvernul a explicat clar cine altcineva poate face această evaluare: un arhitect, un expert contabil etc.

Suplimentar, o chestiune de principiu: Modificările în materia impozitului pe clădiri vizează activitatea companiilor dar cheltuielile cu evaluarea nu sunt deductibile din cauză că aceasta cade în sarcina proprietarului

Ce s-a transmis că a schimbat guvernul, dar nu putem citi detalii

Potrivit unui comunicat de presă emis de guvern după adoptarea HG nr. 1/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au fost modificate:

La capitolul ”Impozite și taxe locale’‘ au fost aduse clarificări în cazul clădirilor/terenurilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ teritoriale care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mici de o lună.

• În aceste situații obligația declarării și plății taxei pe clădiri/teren aparține persoanei de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință.
• De asemenea, au fost completate prevederile referitoare la depunerea declarațiilor de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă sau nerezidențială.
• În cazul persoanelor care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă pentru care suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct, dacă proprietarul depune declarația privind destinația mixtă a clădirii, însoțită de o declarație pe propria răspundere prin care se atestă faptul că ‘nici una din cheltuielile cu utilitățile nu este înregistrată în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică’ se va datora impozitul pe proprietăți utilizate în scop rezidențial.
• În ceea ce privește impozitul pe clădiri, s-au adus lămuriri privind ”ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele fiscale”, precizându-se că nu mai este necesară depunerea rapoartelor de evaluare în cazul rapoartelor de reevaluare întocmite în intervalul 2013-2014 și înregistrate în situațiile financiare în aceeași perioadă, precum s-a și precizat că în cazul persoanelor juridice care dobândesc clădiri prin construire în ultimii trei ani ai anului de referință, valoarea clădirii este cea prevazută în procesul-verbal de recepție finală.
• Totodată, a fost detaliată modalitatea acordării scutirii de impozit pe clădiri/terenuri, specificându-se faptul că scutirea de impozit se acordă corespunzător cotei-parți din dreptul de proprietate asupra clădirii/terenului și a fost exemplificat modul de determinare a calculului impozitului pe teren în cazurile în care un contribuabil deține mai multe terenuri situate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la alte categorii de folosință decât cea de terenuri cu construcții.
• În cazul mijloacelor de transport, au fost detaliate prevederile privind regimul actului de înstrăinare — dobândire în diferite cazuri de înstrăinare a unui mijloc de transport și au fost completate prevederile referitoare la perioada de transmitere în format electronic a situației centralizatoare a radierilor/înmatriculărilor/înregistrărilor mijloacelor de transport din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială

La capitolul ”Taxa pe valoarea adăugată” au fost aduse clarificări cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxă în cazul unor servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plata pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficie, asupra unui bun imobil, în situația în care nici contractul, nici factura nu prevăd un termen-limită pentru efectuarea plătii.

• În privința cartelelor preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri și pentru care nu se poate determina momentul utilizării creditului și destinația acestuia s-a precizat că tratamentul este similar cu cel al cartelelor preplătite care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicații.
• În Hotărârea Guvernului de modificare a normelor de aplicare se menționează că o persoană care vinde un voucher cu scop multiplu, fără să efectueze și livrarea de bunuri/ prestarea de servicii în schimbul acestuia, se considera că realizează tranzacții cu mijloace de plată, iar sumele încasate din vânzarea voucherului nu reprezintă contravaloarea unor operațiuni în sfera de aplicare a TVA.
• De asemenea, în actul normativ au fost explicitate condițiile în care se aplică taxarea inversă în cazul bunurilor prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i) — k) din Codul fiscal, având în vedere condiția suplimentară, introdusă prin Legea nr. 358/2015, respectiv ca valoarea pe factură să fie egală sau mai mare de 22.500 de lei, fiind inclus și un exemplu în acest sens; s-au completat prevederile legale cu regimul TVA aplicabil achizițiilor intracomunitare de medicamente care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat care sunt transportate din alt stat membru în România în vederea testării.
• Totodată, s-a clarificat faptul că TVA se consideră inclusă în contrapartida unei livrări sau prestări și atunci când contrapartida este stabilită prin lege, licitație, hotărâre a instanței sau alte situații similare fără nicio mențiune referitoare la TVA.
• S-a precizat faptul că întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA au dreptul să ajusteze taxa indiferent dacă se înregistrează la depășirea plafonului de scutire sau prin opțiune, în primul decont depus după înregistrare sau într-un decont ulterior. S-au prevăzut toate categoriile de bunuri/servicii pentru care nu se justifica ajustarea taxei deduse în cazul anulării înregistrării în scopuri de TVA. S-a inclus posibilitatea ajustării taxei deduse pentru bunurile de capital într-o declarație stabilită prin ordin al președintelui ANAF, în cazul în care din eroare nu s-a efectuat ajustarea în ultimul decont depus, de către persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA. S-au completat informațiile care trebuie înscrise în facturi referitoare la adresa furnizorului/prestatorului, prin menționarea județului/sectorului.
• Actul normativ clarifică și condițiile în care nu se aplică regulile asocierii și a fost introdus un exemplu pentru situația în care o parte din bunurile rezultate în urma unei asocieri sunt distribuite către membrii, respectiv s-a clarificat faptul că o astfel de distribuire reprezintă din punct de vedere al TVA o livrare de bunuri cu plată în sfera TVA.

La capitolul ”Accize și alte taxe speciale” s-a precizat faptul că în toate situațiile în care autorizarea/reautorizarea operatorilor economici intră în competența comisiei, certificatul de atestare fiscală și datele cu privire la cazierul fiscal se obțin de către direcția de specialitate care asigură secretariatul comisiei, de la nivelul autorității fiscale centrale. A fost eliminată obligația prin care destinatarii înregistrării trebuie să depună cerere de modificare a autorizației și în cazul modificării cantității de produse accizabile precum și a obligației de a depune situația lunară centralizatoare a livrărilor de produse accizabile.

• S-a precizat expres faptul că nedepunerea în termen a cererii de restituire și a documentelor însoțitoare nu conduce la pierderea dreptului de restituire, cu condiția ca acestea să fie depuse în cadrul termenului de prescripție prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală. S-au clarificat situațiile în care un antrepozit fiscal poate livra în vrac alcool etilic denaturat în regim de scutire directă și indirectă de la plata accizelor. Au fost stabilite documentele pe care operatorii economici trebuie să le depună pentru a putea beneficia de restituirea accizelor în cazul scutirii indirecte’.

La capitolul „Impozitul pe venit” au fost detaliate reglementările cu privire la excluderea de la evaluare a avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%. Conform prevederilor din Codul fiscal, Titlul II și Titlul IV — acestea reprezintă avantaje neimpozabile, la nivelul persoanei fizice beneficiare.