La obiect

Bilanțul Sănătății, la preluarea mandatului: cel mai mare deficit, generat de salariile estimate greșit

“Nu vrem să speriem pe nimeni, dar deficitul la Fondul Naţional Unic de Sănătate, în primele nouă luni, este de trei miliarde de lei. Prima… Mai mult

07.11.2019

La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Cronicile

Norii de la orizont: Marii noștri parteneri comerciali își revizuiesc în scădere evoluțiile economice

de Alexandra Pele , 18.4.2019

Cei mai importanți parteneri comerciali ai României se confruntă cu dificultăți economice, datele din primele luni ale anului ridicând temeri cu privire la evoluția celor mai mari economii din zona euro.

În 2018, peste 40% din exporturile României au avut ca destinație Germania (15,5 miliarde de euro), Italia (7,7 miliarde de euro) și Franța (4,8 miliarde de euro), potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

(Citiți și: ”Derapajele comerțului exterior al României”)

Toate cele trei state au probleme cu creșterea economică și se așteaptă ca 2019 să fie un an cu o încetinire semnificativă a ritmului de creștere economică.

Sursă: INS

Cele mai recente date din zona euro, respectiv indexul PMI indică o ”primăvară răcoroasă” pentru Europa. Indicatorul a scăzut ușor și în luna aprilie, așteptările analiștilor fiind că acesta să dea semne de îmbunătățire. De notat este că scăderea e cauzată în continuare de industrie, orientată către exterior (exporturi) și nu de servicii.

Evoluția PMI la nivelul blocului monetar pare a indica o continuare a scăderii industriei manufacturiere din Germania și la începutul trimestrului al doilea al anului, afectată de tensiunile comerciale de la nivel global.

”În ultimele săptămâni, mai mulți observatori începuseră să vorbească despre <<lăstari verzi>> în zona euro și în economia globală, însă acest sondaj oferă o trezire la realitate”, spun specialiștii de la capital Economics.

Fronturile pe care luptă Germania, principalul nostru partener

În Germania, indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) aferent industriei manufacturiere, s-a prăbușit la 47,5 puncte în martie, cel mai redus nivel din ultimele 79 de luni, notează Financial Times.

Analiștii consideră că un indice de sub 50 de puncte indică o probabilitate ridicată de contracție a activității, în vreme ce o valoare superioară denotă o expansiune. Valori sub acest prag s-au înregistrat luna trecută atât în Italia cât și în Franța.

”Departe de a se tempera, cum au anticipat mulți, criza industriei manufacturiere din Germania se adâncește”, au notat analiștii capital Economics.

Guvernul de la Berlin a revizuit dramatic prognoza de creștere economică, înjumătățind estimarea pentru acest an la 0,5% din PIB.

Cu toate acestea, executivul consideră că nu sunt necesare măsuri de stimulare, în contextul în care oficiali ai FMI și ai guvernului american au cerut statelor cu excedente bugetare, Germania numărându-se printre ele, să își folosească aceste resurse pentru a sprijini revenirea economiei mondiale, prin creșterea cheltuielilor publice.

Exporturile germane au scăzut în februarie cu 1,3% față de luna precedentă, după ce în ianuarie 2019 au înregistrat o stagnare. Importurile au scăzut cu 1,6%, față de 1,5%, scăderea lună la lună din ianuarie.

Economia Germaniei se luptă cu un climat global marcat de incertitudini, cele mai presante provocări fiind generate de problemele din piețele emergente, de războiul comercial dintre SUA și China, de avansul protecționismului american, precum și de temerile privind un Brexit fără acord.

Pe de altă parte, indicele ZEW, care măsoară încrederea investitorilor din Germania, a crescut pentru a șasea lună consecutiv, la 3,1 puncte în aprilie față de -3,6 în martie, intrând în teritoriu pozitiv pentru prima dată în ultimul an.

Economia Germaniei rămâne un mister”, spun economiștii ING. Scăderea industriei din ultima parte a anului trecut nu a fost anticipată de niciun indicator. Cu toate că situația actuală nu este pe cât de dramatică pe cât sugerează sondajele, producătorii având suficiente comenzi, analiștii sunt de părere că există riscul înrăutățirii perspectivelor.

Cele două mari componente ale economiei, producția și serviciile, și-au decuplat evoluția, încă din 2015. De atunci, industria manufacturieră a trecut printr-un ciclu complet, în vreme ce sectorul serviciilor a rămas, în mare măsură, constant, fiind cel care sprijină și în această perioadă economia Germaniei.

Un alt aspect interesant al încetinirii actuale a economiei germane este faptul că, în mod normal, un declin survine în urma unor excese. Economia Germaniei nu a avut astfel de excese care să necesite o corecție. În consecință, economia trece în prezent printr-o perioadă de încetinire care a venit de nicăieri”, notează economiștii băncii olandeze.

Italia – copleșită de haosul de acasă: creștere de 5 ori mai mică decât prognozele pe 2019

Recent, președintele Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, îndemna Italia să ia măsuri pentru încurajarea creșterii economice, precizând că este ”destul de îngrijorat cu privire la încetinirea economiei Italiei”.

Rezultatele din martie le-au dat speranțe economiștilor care se așteaptă acum ca economia peninsulei să stangeze, față de scenariile anterioare, care prevesteau o scădere a PIB-ului în primul trimestru din acest an.

Piețele își pun speranțele că executivul italian va lansa un plan de investiții care să sprijine redresarea economică din a doua parte a anului.

De altfel, potențiale măsuri de încurajare a avansului PIB au fost invocate de Guvernul italian drept motiv pentru construirea unui buget cu un deficit bugetar peste limita acceptată de autoritățile europene.

Bruxelles a insistat ca guvernul italian să coboare deficitul, un nivel prea ridicat al acestuia fiind de natură să pună o presiune prea mare pe datoria publică a țării.

Recent, guvernul de la Roma a admis că nu va respecta ținta de deficit de 2% agreată cu UE, cheltuielile bugetare urmând să fie cu 2,4% din PIB mai ridicate decât veniturile. Executivul a tăiat, de asemenea, prognoza de creștere pentru 2019 de la 1% la 0,2% din PIB.

Franța: nici măcar serviciile nu compensează problemele din industrie

Economia Franței a fost afectată de protestele ”vestelor galbene”, banca centrală din Hexagon avertizând că acestea au avut un impact în ceea ce privește PIB-ul ultimului trimestru din 2018, afectând activitatea din industria ospitalității și din sectorul transporturilor.

Franța este, de altfel, singura economie mare din Europa unde serviciile sunt în scădere, notează presa internațională. Pe fondul manifestațiilor din stradă, indicele PMI aferent acestui sector a consemnat trei luni consecutive de scădere, clasându-se sub media zonei euro, în contextul în care în alte state aflate în dificultatea, serviciile compensează parțială rezultatele slabe din industrie.

Alte provocări se referă la tensiunile dintre Europa și SUA, pe tema tarifelor vamale.

Recent, președintele Donald Trump a amenințat introducerea unor taxe de circa 11 miliarde de dolari asupra unor importuri de produse europene precum elicoptere de pasageri, anumite sortimente de brânzeturi și vinuri sau motociclete, drept răspuns la ajutoarele de stat acordate companiei Airbus. E limpede că se referea la Franța.

La nivelul zonei euro, indicele general al PMI (care măsoară atât industria cât și serviciile) s-a situat la 51,3 de puncte în martie.

Sondajul realizat de IHS Markit indică o creștere economică de doar 0,2% a blocului monetar în primele trei luni din 2019, sub media Reuters de 0,3% din PIB. Economia zonei euro a consemnat un avans de 0,2% din PIB în ultimele trei luni din 2018, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani.

Probleme europene au intrat și în vizorul fondurilor speculative care au început să deschidă poziții împotriva monedei euro, notează Financial Times, care punctează că acestea se află la cel mai ridicat nivel din 2016.

Semne de contagiune

Rezultatele slabe din zona euro par a se răsfrânge în regiune. Datele indexulului PMI din Europa Centrală și de Est i-au determinat pe analiștii străini să anticipeze o scădere a producției din regiune, pe fondul problemelor statelor partenere. România nu calculează acest indicator.

Datele PMI din Europa Centrală continuă să sugereze că sectoarele de producție din regiune se îndreaptă către o încetinire semnificativă. Cel mai îngrijorător este faptul că PMI din Cehia a scăzut de la 48,6% la 47,3% – cel mai slab nivel de la criza din 2009. Acum se plasează mult sub valoarea de 50 de puncte care, teoretic, separă recesiunea de creștere”, notează capital Eocnomics, adăugând că punctul nevralgic îl constituie exporturile de sub-componente.

Specific românesc

Mihai Ionescu, președintele ANEIR, spune că în România nu se resimt încă efectele încetinirii marilor economii europene, fiind vorba ”doar” de o scădere a ritmului de creștere a exporturilor. În opinia sa, chiar și în eventualitatea materializării unei recesiuni, exportatorii români nu vor fi puternic afectați și vor reuși să își revină relativ repede.

”Așa s-a întâmplat și în timpul crizei. România a fost țara care a ieșit cel mai rapid din criză din punct de vedere al exporturilor, tocmai pentru că la noi nu s-au redus atât de drastic comenzile. Fiecare multinațională a făcut o judecată logică. <<Am comenzi mai puține. De unde tai comenzile? Păi nu le tai din România pentru că aici am tehnologie bună, am competitivitate bună, le tai din alte țări>>. De aceea, noi nu am avut scăderi așa de dramatice și am ieșit după 12 luni din criză, exportul a reînceput să crească”, spune el, precizând că se referă doar la exporturile de produse cu valoare adaugată, nu și la cele de materii prime.

Istoric, exporturile României au o contribuție netă negativă la creșterea economică, fiind devansate an de an și aproape fără excepție de importuri.

Anul trecut, contribuția exporturilor la avansul PIB a fost -1,7% (la o creștere de doar 4,1%), în 2017 de -0,7% (la o creștere de 7%), iar în 2016 de -0,3% (la o creștere de 4,8%).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.4.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

FAN Courier preia operatorul de transport și logistică SLS Cargo

Vladimir Ionescu

FAN Courier, liderul pieței locale de curierat,  își consolidează poziția pe segmentul transporturi integrate și logistică prin achiziția companiei SLS CARGO, fondată în anul 2014… Mai mult

Stiri

Benjamin Netanyahu – pus oficial sub acuzare pentru fraudă, luare de mită, abuz în funcție

Iulian Soare

Premierul statului Irael, Benjamin Netanyahu, a fost pus sub acuzare joi pentru corupție. Potrivit Politico, procurorul general Avichai Mandelblit a avizat rechizitoriul în care Netanyahu… Mai mult

Stiri

Importurile de vin ale României depăşesc exporturile cu 15 milioane de euro – Eurostat

Adrian N Ionescu

România a exportat vin de peste 67,4 milioane de euro în 2018 (77% în ţările UE), iar importurile au valorat cu 15,4 de milioane de… Mai mult

Stiri

Până la digitalizare: O companie pierde, în medie, cinci ore pe lună pentru a semna și pregăti documente pentru bancă

Vladimir Ionescu

O companie ”pierde”, în medie, cinci ore pe lună pentru pregătirea și semnarea documentelor în relația cu banca, reiese dintr-un studiu realizat de UniCredit Bank.… Mai mult

Stiri

Michael Bloomberg a intrat în cursa pentru a fi nominalizat de Democrați candidat la președinția SUA

Vladimir Ionescu

Miliardarul Michael Bloomberg, fost primar al New York, a depus joi actele la Comisia Electorală Federală pentru a candida la preşedinţia Statelor Unite din partea… Mai mult

Europa

Președintele Serbiei: Nu ne schimbăm politica față de Rusia, nu aderăm la NATO, ne păstrăm neutralitatea militară

Iulian Soare

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a declarat joi în cadrul unei conferințe de presă că țara sa nu va adera nici la Alianța Nord-Atlantică (NATO), nici… Mai mult

Stiri

ExxonMobil iese nu doar de la Marea Neagră, ci și din investițiile din Europa.

Vladimir Ionescu

Compania ExxonMobil renunță nu doar la investiția din Marea Neagră, ci iese și din operațiunile sale upstream din Europa – potrivit unei analize Reuters citate… Mai mult