Subsidiarele băncilor elene din România şi Bulgaria nu se mai pot finanţa, din cauza faptului că băncile-mamă au intrat în impozibilitate de finanţare, pe fondul crizei din Crecia, susţine un presupus studiu al conglomeratului financiar nipon Nomura, citat de blogul Alphavile, găzduit pe platforma electronică a Financial Times.
În prezent, subsidiarele băncilor elene din România, unde lichiditatea este relativ disponibilă, dar şi în Bulgaria, într-o mai mică măsură, îşi finanţează băncile mamă din Grecia, se arată în raportul Nomura, potrivit surseincitate.
Acesta consideră că din aprilie 2010 costurile de finanţare ale băncilor din Grecia au fost mai mari pe piaţa lor internă decât în România, iar volumul de împrumuturi a reprezentat una dintre cauzele relativei aprecieri a leului şi a lipsei de lichidităţi pe piaţa din România.
Nomura remarcă, însă, că: subsidiarele băncilor greceşti din România şi Bulgaria sunt destul de bine capitalizate, dar în mare măsură aceasta se datorează Iniţiativei de la Viena, din 2009, prin care băncile-mamă trebuie să-şi sprijine subsidiarele din România.
Acordul de la Viena obligă băncile elene să-şi menţină expunerea la Europe de Est, ceea ce este dificil de realizat în condiţiile în care se discută în prezent despre a doua rundă a Iniţiativei de la Vienamai susţine raportul Nomura, citat de blogul FT.
Analiza evidenţiază câteva scenarii privind instituţiile elene de creditare:
§ O nouă Iniţiativă de la Viena ar cere ca băncile elene să-şi menţină expunerea capitalului pe Europa emergentă. BERD şi UE furnizează sprijin şi alte stimulente pentru această menţinere dar o astfel de decizie ar fi dificilă pentru instituţiile elene de creditare şi ar reprezenta o povară suplimentară pentru sistemul bancar elen, deja ”foarte tensionat”.
§ Un alt scenariu ”anti-creştere” merge pe o contractare severă a creditării acordate de băncile din Grecia subsidiarelor din România şi Bulgaria.
§ Băncile elene sunt forţate să se consolideze, urmând probabil să fie înfiinţate bănci viabile şi bănci de rebuturi, ceea ce ar duce la vânzări de active în România şi Bulgaria. Dacă nu va fi posibilă o vânzare, ar fi probabilă o retragere a capitalului, cu consecinţe foarte proaste. Dacă băncile elene vor fi forţate să-şi retragă capitalul de la subsidiarele lor pentru a-şi consolida activele, în cazul României aceasta ar putea duce la accesarea fondurilor din acordul preventiv cu FMI.
§ Un alt scenariu nefast ar fi intrarea în incapacitate de plată a subsidiarelor băncilor elene însă BERD şi guvernele de la Bucureşti şi Sofia vor interveni pentru a naţionaliza sau consolida băncile din România, respectiv Bulgaria, pentru a le prelua.
§ Cel mai grav scenariu ar fi intrarea în incapacitate de plată a băncilor din Grecia, care îşi vor retrage capitalul de la subsidiarele lor şi vor vinde urgent activele din Europa emergentă.
Băncile din Grecia sunt prezente pe piaţa românească prin National Bank of Greece -care controlează Banca Românească, EFG Eurobank – care controlează Bancpost, precum şi prin Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank.
Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s Ratings Services a revizuit, miercuri, în scădere ratingurile a patru bănci din Grecia: National Bank of Greece S.A. (NBG), EFG Eurobank Ergasias S.A., Alpha Bank A.E. şi Piraeus Bank S.A, de la ”B” la ”CCC”, cu perspectivă negativă.
Luni, S & P retrogradase ratingul Greciei cu trei trepte, de la ”B” la ”CCC”, considerând că restructurarea datoriilor ar putea echivala cu intrarea în incapacitate de plată a ţării, astfel încât statul sud-european a devenit ţara cu cel mai scăzut rating de credit din lume.
Retrogradarea ratingului Greciei nu va afecta, însă, cursul de schimb al leului, deşi riscul de contagiune este destul de ridicat, a asigurat, marţi, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României Cristian Popa.
