Violenţele au reizbucnit marţi la Kiev, după ce un grup de manifestanţi au ocupat temporar clădirea partidului de guvernământ şi au încercat să ajungă la sediul parlamentului, informează agenţiile de presă. Confruntări au avut loc şi în legislativul ucrainean, unde parlamentarii opoziţiei încearcă să obţină examinarea unei reforme constituționale care să prevadă reducerea prerogativelor prezidențiale în favoarea parlamentului.
Ultimatumuri şi morţi în urma ciocnirilor dintre protestatari şi forţele de ordine
Protestatarii au preluat controlul asupra sediului Partidului Regiunilor după ce au luat cu asalt clădiea folosind cocktailuri Molotov. Zeci de mii de manifestanţi au încercat să mărşăluiască spre sediul Radei Supreme, dar au fost blocaţi de forţele de ordine la 100 de metri de clădire. Unii dintre ei au început să arunce cu pietre luate din pavaj în poliţişti, în timp ce aceştia din urmă au rispostat cu gaze lacrimogene, fumigene şi gloanţe de cauciuc. Lunetiştii s-au postat pe poziţii pe clădirile din apropiere au incendiat două maşini. 14 persoane au murit la Kiev, printre ele fiind şi 6 poliţişti, iar numărul răniţilor depăşeşte 200. Bilanţul se modifică însă de la oră la oră.
Sunt primele violenţe de asemenea amploare din luna ianuarie încoace. Iar forţele de ordine au dat manifestaţilor un ultimatum, care a expirat la ora 20.00, ora Bucureştiului, în care cereau calmarea situaţiei. În cursul după-amiezii circulaţia metroului a fost oprită, iar forţele de ordine s-au concentrat aproape de Maidan, locul protestelor de trei luni încoace. Circulaţia spre Kiev a fost interzisă. Liderii opoziţiei, la rândul lor, au sfătuit femeile şi copiii să plece din Piaţa Independenţei, anticipând un asalt al forţelor de ordine.
Cu puţin înainte de expirarea ultimatumului, poliţia a anunţat prin portavoci că va începe o operaţiune „antiteroristă”. Apoi au forţele de ordine au început să îaninteze, au doborât baricadele şi au început să folosească fumigene şi tunuri cu apă împotriva manifestanţilor. Ciocnirile au devenit tot mai violente, iar protestele s-au întins şi în alte oraşe ucrainene.
Ciocniri şi în parlament
Situaţia a fost tensionată şi în Rada Supremă. Reprezentanţii opoziţiei au blocat tribuna parlamentului, după ce funcţionarii instituţiei au refuzat, la indicaţia puterii, să înregistreze rezoluţia prin care se cere o reformă constituţională şi revenirea la legea fundamentală din 2004. Unul dintre liderii opoziţiei, Vitali Kitschko i-a cerut preşedintelui Ianukovici să retragă forţele de ordine din stradă, pentru a evita „amplificarea conflictului în societate”.
„Retrage forţele Berkut (forţele speciale antiproteste) şi poliţia din stradă. Dacă faci asta, va exista o cale de ieşire dina ceastă situaţie. Ar fi decizia unui bărbat adevărat”, i-a transmis fostul boxer devenit politician liderului de la Kiev.
Opoziţi vrea să îl determine pe preşedintele Ianukovici să reducă puterile prezidenţiale, lucru ce ar permite formarea unui guvern independent care ar duce la încetarea protestelor şi ar salva economia de la colaps.
Revenirea la Constituţia din 2004 ar face ca premierul să fie numit de parlament, nu de către preşedinte, la fel ca şi membrii cabinetului şi guvernatorii regionali. În plus, asta ar duce şi la alegeri anticipate, rincipala cerinţă a protestatarilor.
De cealaltă parte, parlamentarii puterii argumentează că este nevoie de timp pentru a discuta diferitele propuneri de întoarcere în mod legal la vechea constituţie şi de a ajunge la un compromis.
Legea amnistiei a intrat în vigoare, Rusia trimite bani
Legea amnistiei a intrat luni în vigoare, după ce potestatarii au eliberat clădirea primăriei, pe care o ocupau din luna decembrie. În baza ei, 200 de protestatari reţinuţi în timpul manifestaţiilor au fost sau urmează să fie eliberaţi.
În acelaşi timp, Moscova a anunţat luni că va acorda săptămâna aceasta Ucraine 2 miliarde de dolari – tranşă din împrumutul de 15 miliarde de dolari. Viktor Ianukovici, de la care se aşteaptă marţi numele noului premier, părea să fi primit un impuls, dar vestea nu a liniştit pieţele şi nici nu i-a impresionat pe protestatari.
Reacţiile internaţionale nu au întârziat
Preşedintele Traian Băsescu arată, într-un comunicat de presă, că „violenţa nu este o soluţie și că opţiunile trebuie căutate prin dialog democratic”. Şeful statului român „face apel la preşedintele Ucrainei, (…) să nu recurgă la forţă şi să nu ordone reprimarea protestatarilor”. „Un asemenea gest nu poate constitui o soluţie democratică la criza de credibilitate a actualei majorităţi parlamentare. Continuarea reprimării manifestanților prin violență va duce, cu certitudine, la escaladarea confruntărilor și nu poate fi o soluție la actuala criză cu care se confruntă Ucraina”, se arată în comunicatul Preşedinţiei.
La rândul său, Ministerul român de Externe se declară îngrijorat de evenimentele din Ucraina, cere încetarea ostilităților și arată că numai dialogul poate rezolva această criză. MAE precizează că se situează pe aceeași poziție ca cea exprimată de Uniunea Europeană.
Peste Atlantic, Casa Albă a reacţionat imediat la violenţele care au loc la Kiev. Administraţia obama a fost revoltată de violenţe şi a spus că „utilizarea forţei nu va rezolva criza”. „Pentru restabilirea păcii şi stabilităţii îl îndemnăm pe preşedintele ianukovici să facă totul pentru calmare situaţiilor şi să pună capăt confruntărilor. Îi cerem să reia dialogul cu liderii opoziţiei chiar de astăzi”, a spus purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.
Şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, a spus, la rândul său, că 2Ucraina trece prin nişte ore dramatice”, în care depinde doar de forţele de ordine să se asigure că situaţia se va calma şi că violenţa nu va fi folosită şi pe mai departe. Diplomatul german a spus că UE reflectează asupra impunerii de sancţiuni oficialilor ucraineni.
Şi ministrul de Externe britanic a îndemnat la întoarcerea la negocieri a tuturor părţilor, argumentând că astfel de violenţe „nu îşi au locul într-o democraţie europeană”.
Alte reacţii au venit şi din partea ministrului de externe polonez, a reprezentantului UE pentru politică externă, Catherine Ashton, a secretarului general al ONU şi a secretarului general al NATO.
